Pentru prima oară în istoria înregistrată, precipitațiile au căzut sub formă de ploaie și nu zăpadă pe vârfurile glaciare ale Groenlandei, în luna august, după ce în emisfera nordică au fost temperaturi de vară mai calde decât de obicei. Un nou studiu arată că aceasta va fi probabil o normalitate în doar patru sau cinci decenii.

Arctica este de așteptat să înregistreze mai multe ploi decât zăpadă între 2060 și 2070, marcând o tranziție majoră în tiparele sale de precipitații, pe măsură ce criza climatică crește temperaturile în regiune, potrivit studiului publicat în revista Nature Communications, informează CNN, citează digi24.ro.

Noua modelare a climei arată că tranziția ar putea avea loc mai devreme decât au proiectat anterior oamenii de știință. Michelle McCrystall, autorul principal al studiului și cercetător climatic la Universitatea Manitoba din Winnipeg, a declarat pentru CNN că modelele anterioare sugerau că acest lucru se va întâmpla între 2090 și 2100.

Cercetătorii spun că acest fenomen are potențialul de a destabiliza calota glaciară din Groenlanda, declanșând o creștere globală a nivelului mărilor și oceanelor.

„Ceea ce se întâmplă în Arctica nu afectează în mod specific doar Arctica”, a spus McCrystall. „Faptul că ar putea exista o creștere a emisiilor din dezghețul permafrostului sau o creștere a nivelului mării este o problemă globală și are nevoie de un răspuns global”, susține aceasta.

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că arderea combustibililor fosili a dus la topirea Groenlandei în ultimele două decenii. Un studiu recent publicat în jurnalul Cryosphere a constatat că Pământul a pierdut 28 de trilioane de tone de gheață de la mijlocul anilor 1990, o mare parte din Arctica, inclusiv calota de gheață din Groenlanda.