Examinarea dosarului care vizează excluderea din cursa pentru primăria Bălţi a candidatului Partidului Șor, Marina Tauber, a fost reluată la ora 8 dimineaţa la Judecătoria Bălţi. Şedinţa a început ieri la ora 11 şi a durat până la 5 dimineaţa. Avocaţii Marinei Tauber au cerut câteva ore pentru a se odihni şi a-şi pregăti argumentarea în faţa judecătorului. Pe parcursul nopţii, apărătorii au cerut audierea mai multor martori, au avut mai multe cereri de recuzare a judecătorului şi chiar au cerut implicarea Curţii Constituţionale, dar toate solicitările au fost respinse. Pe tot parcursul zilei de vineri, sute de oameni au protestat în faţa Judecătoriei Bălţi şi au cerut magistraţilor să anuleze decizia CEC prin care se solicită excluderea Marinei Tauber din cursa electorală.

Judecătoria Bălţi va examina în continuare solicitarea CEC de anulare a înregistrării candidatului Partidului ŞOR, Marina Tauber. Se întâmplă după ce Curtea de Apel Bălţi a respins cererea avocaţilor lui Tauber privind strămutarea dosarului. Apărătorii Marinei Tauber au invocat pretinsa relație de rudenie între președintele Judecătoriei Bălți și a avocatului contracandidatului lui Tauber, Nicolae Grigorișin.

"Dacă, într-adevăr este reprezentantul concurent electoral, în calitate de avocat, domnul Grigorişin, având în vedere cele invocate, că este finul de cununie al preşedintelui judecătoriei Bălţi, pentru a putea spera că nu există nici un fel de influenţă politică, juridică, profesională, de afinitate nu va plana pe instanţa care va judeca această cauză susţinem strămutarea acestei cauze", a menţionat Vadim Banaru, avocat.

Avocaţii Marinei Tauber au cerut, încă de dimineaţă, amânarea şedinţei de la Judecătoria Bălți deoarece nu au reuşit să studieze materialele dosarului, care are 150 de pagini.

"Noi cerem minim trei ore pentru a face cunoştinţă cu materialul şi pregătirea părţii la acest subiect", a spus Aurelian Colenco, avocat.

"Materialele sunt cunoscute, întrucât au fost dezbătute şi în cadrul şedinţei, termenul de trei ore este unul exagerat", a subliniat Ruslan Nastas, reprezentant CEC.

Avocatii Marinei Tauber au cerut recuzarea judecătorului Natalia Costaş, după ce instanţa a hotărât că poate examina cauza în lipsa dosarului administrativ. 

"Noi nu putem astăzi să examinăm această cauză deoarece noi avem întrebări la Comisia Electorală de Circumscripţie Bălţi, la Inspectoratul de Poliţie Bălţi, în legătură cu probele care au fost anexate la materialele cauzei şi care nu au fost, la timp, înmânate părţilor", a declarat Aurelian Colenco, avocat.

"Instanţa nu are decât să înregistreze această cerere de recuzare în programul desemnat de înregistrare a dosarelor şi, în câteva minute după înregistrare, automat, programul repartizează şi vom şti care judecător va fi", a spus Natalia Costaş, judecător.

În final, instanţa a respins cererea de recuzare a judecătorului.

Afară oamenii continuă să protesteze, iar spre seara aceştia s-au prins într-o horă.

Într-un comunicat de presă, președintele Partidului ”Șor” a venit cu acuzații grave în privința șefului interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață. Mai exact, Șor îl acuză pe Musteață că ar face presiuni asupra judecătorilor care examinează cererea CEC de excludere a Marinei Tauber din alegeri. Contactat pentru un comentariu, Dorel Musteață a respins toate acuzaţiile. Iar purtătoare de cuvânt a Președenției, Sorina Ștefârță a declarat că nu comentează acuzațiile. Reprezentanţii Partidului "ŞOR" l-au acuzat şi pe şeful SIS, Alexandr Esaulenco, că face presiuni asupra judecătorilor pentru ca Tauber să fie scoasă din cursă. Purtătorul de cuvânt al SIS a respins la rândul său acuzaţiile şi a refuzat să facă orice comentarii.

Tot vineri, Magistrații Curții de Apel Chişinău au declarat inadmisibilă sesizarea depusă de Marina Tauber care a solicitat anularea deciziei CEC. Ședința a avut loc cu ușile închise și în lipsa părților implicate în proces.

Într-un comunicat, Asociaţia Promo-LEX şi-a exprimat speranța că instanțele de judecată vor examina atent și detaliat acest caz, astfel încât să fie respectate drepturile electorale ale tuturor participanților la scrutin, inclusiv cel al cetățenilor de a fi informați atunci când își exprimă votul.