Germania expulzează doi diplomați ruși ca urmare a verdictului conform căruia Rusia a comandat asasinarea opozantului cecen Tornike Kavtarașvili, a anunțat, miercuri șefa diplomației germane, Annalena Baerbock. 

„Ambasadorul rus în Germania a fost informat că doi membri ai personalului diplomatic al ambasadei Rusiei sunt declaraţi persona non grata”, a spus Baerbock. Ea a adăugat că asasinatul, comis în plină zi la Berlin în august 2019, este o „atingere gravă la suveranitatea statului german” şi va afecta grav relaţiile ruso-germane, relatează Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Decizia a fost comunicată ambasadorului Rusiei la Berlin, Serghei Neceaev, în timpul unei întrevederi la MAE german desfăşurată miercuri, a precizat Baerbock.

Asasinatul a fost comis la 23 august 2019 în parcul Tiergarten din Berlin, victima fiind georgianul de origine cecenă Tornike Kavtaraşvili, în vârstă de 40 de ani. Acesta a fost ucis de trei gloanţe trase cu un pistol cu amortizor.

Georgianul ucis a fost un lider separatist cecen care a luptat împotriva forţelor ruse între anii 2000 şi 2004. El trăia începând din anul 2016 împreună cu familia sa în Germania, unde ceruse azil, dar încă nu-l primise până la momentul crimei.

Asasinatul a avut loc într-un parc din Berlin, în miezul zilei

Faptele au avut loc la ora prânzului: ucigaşul, deplasându-se cu bicicleta, s-a apropiat din spatele victimei şi a tras două focuri cu o armă cu amortizor, după care l-a împuşcat în cap de la mică distanţă pe cecen, potrivit procurorului. El a fost arestat la scurt timp după aceea, nu departe de parcul Tiergarten.

În timpul întregului proces, acuzatul a respins identitatea pe care i-o atribuie Parchetul, afirmând că „nu cunoaşte pe nimeni” care să aibă numele Krasikov. Prin avocatul său Robert Unger, el a afirmat că se numeşte Vadim Sokolov, 50 de ani, este „rus, celibatar şi inginer în construcţii”.

În timpul procesului, mai multe indicii au întărit convingerea Parchetului privind identitatea acuzatului, printre care o fotografie privată a lui Krasikov cu două tatuaje identice cu ale suspectului.

Chiar dacă Kremlinul a negat în mod ferm că s-ar fi aflat în spatele acestui asasinat, preşedintele rus Vladimir Putin calificase victima drept „un combatant foarte crud şi sângeros”. Putin a susţinut că ceruse extrădarea lui, ceea ce Berlinul a dezminţit.

Această crimă, precum şi otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, tratat în vara lui 2020 în capitala germană, înainte de a fi plasat în detenţie în Rusia, şi a fostului spion rus Serghei Skripal în Regatul Unit, în 2018, au făcut să planeze suspiciuni serioase asupra rolului serviciilor de securitate ruse în operaţiuni violente.

Însă implicarea Moscovei nu a fost niciodată demonstrată în aceste dosare, iar Kremlinul a negat în mod sistematic cea mai mică implicare a sa.

Aceste afaceri se adaugă unei serii întregi de tensiuni diplomatice între Berlin şi Moscova, după atacul cibernetic asupra Bundestagului, în 2015, atribuit Rusiei.