2021 a fost al cincilea cel mai cald an înregistrat vreodată. Constatarea a fost făcută de Serviciul Copernicus, care urmărește temperatura globală și alți indicatori climatici, scrie digi24.ro.

Deși tendința pe termen lung este în creștere, sunt așteptate fluctuații anuale ale temperaturii globale, în principal din cauza condițiilor meteorologice la scară largă și a curenţilor oceanici, cum ar fi El Niño și La Niña. Primul fenomen generează anomalii climatice pe întreaga planetă, îndeosebi în zonele tropicale. Cel de-a doilea curent produce revenirea la normalitate, când apele se răcesc și urmează perioade de secetă și vânt.

„Lucrul cu adevărat important este să nu ne focusăm doar pe tendințele dintr-un anumit an, ci mai degrabă să vedem imaginea de ansamblu a temperaturilor care cresc continuu. Această încălzire continuă nu înseamnă că fiecare an va fi mai cald decât precedentul”, a declarat Freja Vamborg, cercetătoare științifică în cadrul Copernicus.

Experții Copernicus au spus că, în ultimii șapte ani, temperatura medie anuală a Pământului a fost cu 1,1 până la 1,2 grade Celsius peste nivelurile dinaintea revoluției industriale, măsurate între 1850 și 1900.

Prin urmare, experții climatici avertizează că omenirea a reușit să parcurgă 73% din drumul până la pragul de limitare a temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. De altfel, climatologii susțin că planeta trebuie să rămână sub acest prag pentru a fi evitate cele mai grave catastrofe climatice.

Kim Cobb, directorul Programului de Schimbare Globală la Institutul de Tehnologie din Georgia, a declarat că o încălzire de 1,1 grade Celsius este o estimare potrivită.

 „Este foarte corect să spunem că lumea este mai caldă cu 1,1 grade Celsius față de nivelurile preindustriale, deoarece ultima jumătate a ultimului deceniu a fost mai caldă decât prima jumătate”, a declarat Cobb pentru CNN.

2021 a fost un avertisment 

2021 au arătat foarte clar că lumea simte deja efecte fără precedent ale crizei climatice pentru care mulți nu sunt pregătiți, inclusiv evenimente de topire semnificative în regiunea arctică, inundații mortale, valuri de căldură fără precedent și secete istorice. 

Copernicus a constatat, de asemenea, că concentrațiile globale de gaze cu efect de seră – cauza principală a crizei climatice și a dezastrelor care se agravează – au continuat să crească.

„2021 a fost încă un an cu temperaturi extreme, cu cea mai călduroasă vară în Europa, valuri de căldură în Mediterană, ca să nu mai vorbim de temperaturile nemaiîntâlnit de ridicate din America de Nord. Aceste evoluții sunt un memento sumbru al necesității să ne schimbăm modul de viață, să facem pași decisivi și eficienți spre o societate sustenabilă și să luăm măsuri pentru reducerea emisiilor nete de carbon”, a spus, la conferința de presă de prezentare a raportului, directorul C3S, Carlo Buontempo.

Conform serviciului Copernicus al Uniunii Europene, Europa a avut parte în 2021 de cea mai călduroasă vară înregistrată până în prezent, temperaturile depăşind uşor precedentele două cele mai ridicate valori consemnate în perioada iunie-august.

De asemenea, fenomenelele meterologice severe s-au intesificat, făcând ravagii pe tot continentul, de la inundațiile mortale din Germania, Belgia și Olanda până la incendiile intense din estul și centrul Mediteranei.

În noiembrie, Climate Action Tracker, un grup internațional de cercetare cu scopul de a monitoriza acțiunile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a avertizat că lumea se îndreaptă către o încălzire globală de 2,4 grade Celsius până în 2100, dacă nu și mai mult, în ciuda angajamentelor noi și actualizate ale țărilor în materie de climă, inclusiv cele făcute la COP 26, conferința ONU privind schimbările climatice de la Glasgow.

De asemenea, experții climatici au avertizat în cadrul COP26 că emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial în 2030 vor fi de aproximativ două ori mai mari decât cele necesare pentru limitarea încălzirii globale la 1.5 de grad e Celsius peste nivelurile preindustriale. 

Angajamente climatice ale statelor lumii nu sunt suficiente şi vor duce la o încălzire a planetei noastre cu 2,7 grade Celsius, sau cu 2,1 grade Celsius în cel mai bun caz, până la sfârșitul acestui secol, dacă sunt luate în calcul promisiunile privind neutralitatea carbonului, potrivit celor estimărilor formulate de ONU şi publicate în cadrul COP26. În acel moment, planeta ar fi în stare critică.