Zelenski spune că îşi doreşte ''doar pacea'', dar vrea sancţiuni preventive împotriva Rusiei
sursa foto: publika.md
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări miercuri că îşi doreşte "doar pacea", dar a subliniat dreptul ţării sale de a se apăra împotriva riscului unei invazii ruse, insistând asupra necesităţii unor sancţiuni "preventive" împotriva Moscovei, relatează AFP.
Anumite ţări occidentale, precum SUA, Regatul Unit sau Polonia, au decis să livreze arme Ucrainei în contextul temerilor de o ofensivă rusă, scrie agerpres.ro.
"Aceste arme sunt pentru apărare, ne gândim doar la pace, doar la sfârşitul ocupaţiei teritoriilor noastre, numai pe cale diplomatică", a declarat preşedintele ucrainean în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul olandez Mark Rutte.
"Nu vom ceda niciun petec de pământ, nu ne vom ceda teritoriile, indiferent care va fi preţul", a adăugat el, insistând asupra necesităţii unor "măsuri preventive" pentru a controla Rusia.
După o revoluţie prooccidentală la Kiev, Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014. La puţin timp după aceea a izbucnit o insurecţie a separatiştilor pro-ruşi susţinuţi de Moscova, care controlează o parte din estul Ucrainei. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi şi nu încetat niciodată complet.
Rusia este acum acuzată de occidentali că a comasat zeci de mii de militari la frontiera Ucrainei, înaintea unei posibile invazii.
Mark Rutte a afirmat că trebuie depuse "toate eforturile" în vederea unei "dezescaladări" şi consideră "esenţial" ca "dialogul să continue între Rusia şi SUA, între Rusia şi NATO".
"Dacă nu se va întâmpla aşa, Ţările de Jos sunt clare în analiza lor că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea grave consecinţe", a avertizat el.
Moscova dezminte orice intenţie de acţiune militară, dar leagă dezescaladarea de o listă de condiţii, necesară din punctul ei de vedere pentru a-i garanta securitatea, în special asigurarea că Ucraina nu va fi niciodată membru NATO şi că Alianţa îşi va retrage efectivele pe poziţiile din 1997.
Abordând prima dată public acest subiect după mai multe săptămâni, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat marţi SUA că îi ignoră preocupările şi că foloseşte Ucraina pentru a ţine Rusia sub control, dar a precizat că speră la "o soluţie" la criza ruso-occidentală.
Secretarul de stat american Antony Blinken i-a cerut omologului său rus Serghei Lavrov "o dezescaladare imediată", reclamând o "retragere" a trupelor ruse şi avertizând cu sancţiuni "rapide şi severe" în caz de ofensivă.
Anumite ţări occidentale, precum SUA, Regatul Unit sau Polonia, au decis să livreze arme Ucrainei în contextul temerilor de o ofensivă rusă, scrie agerpres.ro.
"Aceste arme sunt pentru apărare, ne gândim doar la pace, doar la sfârşitul ocupaţiei teritoriilor noastre, numai pe cale diplomatică", a declarat preşedintele ucrainean în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul olandez Mark Rutte.
"Nu vom ceda niciun petec de pământ, nu ne vom ceda teritoriile, indiferent care va fi preţul", a adăugat el, insistând asupra necesităţii unor "măsuri preventive" pentru a controla Rusia.
După o revoluţie prooccidentală la Kiev, Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014. La puţin timp după aceea a izbucnit o insurecţie a separatiştilor pro-ruşi susţinuţi de Moscova, care controlează o parte din estul Ucrainei. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi şi nu încetat niciodată complet.
Rusia este acum acuzată de occidentali că a comasat zeci de mii de militari la frontiera Ucrainei, înaintea unei posibile invazii.
Mark Rutte a afirmat că trebuie depuse "toate eforturile" în vederea unei "dezescaladări" şi consideră "esenţial" ca "dialogul să continue între Rusia şi SUA, între Rusia şi NATO".
"Dacă nu se va întâmpla aşa, Ţările de Jos sunt clare în analiza lor că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea grave consecinţe", a avertizat el.
Moscova dezminte orice intenţie de acţiune militară, dar leagă dezescaladarea de o listă de condiţii, necesară din punctul ei de vedere pentru a-i garanta securitatea, în special asigurarea că Ucraina nu va fi niciodată membru NATO şi că Alianţa îşi va retrage efectivele pe poziţiile din 1997.
Abordând prima dată public acest subiect după mai multe săptămâni, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat marţi SUA că îi ignoră preocupările şi că foloseşte Ucraina pentru a ţine Rusia sub control, dar a precizat că speră la "o soluţie" la criza ruso-occidentală.
Secretarul de stat american Antony Blinken i-a cerut omologului său rus Serghei Lavrov "o dezescaladare imediată", reclamând o "retragere" a trupelor ruse şi avertizând cu sancţiuni "rapide şi severe" în caz de ofensivă.