Unii experţi economici cred că majorarea ratei de bază de la 8,5 la 10,5 procente nu va avea efectul scontat de a reduce creditele de consum şi va afecta şi mai mult economia.

„Ce se vrea prin scumpirea banilor, cetăţenii să consume mai puţin? Care este logica acestei acţiuni? Guvernul trebuie să se intereseze de ce produsele alimentare în Moldova cresc mai mult, decât în regiune. Aici Guvernul trebuie să facă, sunt unele impedimente de ordin structural mai degrabă, decât monetar. Guvernul prin presiunea care o pune pe BNM loveşte singur în sine.”, a declarat Viorel Gîrbu, expert economic. 

Roman Chirca spune că rata de bază trebuia păstrată între 6 și 8 la sută, iar decizia BNM a fost una mai mult formală.

„Vom avea o capacitate redusă de retragere a masei monetare prin instrumentul de mărire a ratei de bază, pe de altă parte vom avea scumpirea de credite, vom avea colapsul pieţii ipotecar-imobiliare, vom avea scumpirea costului de capital, vom avea reducerea accesului la credite, nu este raţională majorarea la acest nivel şi instrumentul nu va obţine obiectivele dorite.”, a menționat Roman Chirca, expert economic.

De cealaltă parte, expertul economic Veaceslav Ioniţă consideră că este o măsură corectă.

„Această măsură de intervenţie monetară a BNM aparent loveşte în toţi, totuşi ea loveşte mai tare în creditele de consum şi mai puţin în agenţii economici. BNM este între ciocan şi nicovală, ori protejezi populaţia, ori agenţii economici, pe amândoi nu poţi. BNM doreşte să descurajeze creditele de consum şi să încurajeze creditele investiţionale, până ce văd că se primeşte.”, a declarat Veaceslav Ioniţă, expert economic. 

Fostul premier Ion Chicu consideră că rata de bază a fost majorată la presiunile Guvernului. Asta după ce premierul Natalia Gavriliţa a declarat luni că BNM trebuie întrebată despre ce acţiuni a întreprins pentru a micşora inflaţia.

„Aş sugera să orientăm această întrebare pentru Banca Naţională. Ce s-a făcut în ultimele cinci luni ca să stăvilim această inflaţie. Care au fost politicile sau care sunt politicile care trebuie implementate pentru a menţine controlul asupra inflaţiei. Aceasta nu este o presiune pe BNM pentru a influenţa deciziile, este o instituţie independentă.”, a precizat Natalia Gavriliţa, premierul Republicii Moldova.

Fostul premier Ion Chicu a scris pe pagina sa de facebook că după cum era de așteptat, după declarația premierului, Banca Națională s-a și „apucat de prețuri”, adică a scumpit încă cu 2 puncte procentuale creditele. Potrivit lui, va duce la creșterea sine costurilor produselor și serviciilor și, implicit, al prețurilor. Adică, lupta cu prețurile se va termina cu creșterea acestora. 

De cealaltă parte, Guvernul neagă că s-ar implica în politica Băncii Naţionale.

„Ideea pe care o susţin experţii este greşită. Nu este vorba despre o presiune din partea Guvernului. Cunoaștem cu toţi că este o perioadă mai grea, mai dificilă. Nu avem îndoieli că demersurile BNM de a gestiona fenomenul inflaţiei merg mai departe şi depunem şi noi la Guvern la rândul nostru toate eforturile pentru a trece cu bine de această situaţie.”, a spus Anastasia Taburceanu, purtător de cuvânt al premierului Natalia Gavriliţa.

Decizia de a majora rata de bază este criticată şi de politicieni.

„Astăzi, Banca Naţională face tot pentru a mări veniturile sale şi a celorlalte bănci. Guvernarea nici nu vrea să spună nimic despre evaluarea externă a BNM. Lor li s-a spus foarte clar nu atingeţi subiectul Băncii Naţionale, nu atingeţi persoana guvernatorului.”, a adăugat Vlad Bătrîncea, deputat Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor.

Amintim că, marţi, Banca Naţională a Moldovei a prognozat creşterea inflaţiei la peste 20 de procente până în trimestrul trei al acestui an. Principala cauză este creşterea preţurilor la produsele energetice şi la cele alimentare.

Totodată, BNM a majorat rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt cu două puncte procentuale, de la 8,5 la 10,5 la sută. De asemenea, rata dobânzii la creditele overnight s-a majorat până la 12,5 procente, iar la depozitele overnight până la 8,5 procente. Măsura va duce inevitabil la scumpirea creditelor, însă, potrivit Băncii Naţionale este necesară pentru a micşora numărul creditelor de consum şi a diminua creşterea preţurilor în lanţ.