De când a început războiul în ţara vecină, vama Otaci a devenit unul din punctele principale de intrare în ţara noastră pentru mii de refugiaţi. Majoritatea sunt femei şi copii, care spun că nu ştiu dacă-şi vor mai vedea vreodată soţii sau taţii rămaşi să apere Ucraina. Cu lacrimi în ochi, refugiaţii spun că rudele lor din Rusia îi acuză că mint când vorbesc de război.

„Eu am frate în Moscova şi nu crede în nimic ce spun eu şi spune că este fake. Nu mă crede, deşi este una dintre cele mai apropiate rude pentru mine din Rusia. O bună parte din familia mea sunt cetăţeni ruşi, tatăl meu este rus, dar ei nu ne susţin în aceste zile, nu cred că noi avem probleme şi spun că totul este fake.”

Mariana Sorokina este din Kiev şi a ajuns la vama Otaci după două zile pe un drum care se face de obicei în şase ore. Soţul ei a adus-o împreună cu copiii, apoi a plecat înapoi să se înroleze în armată.

„Soţul meu este îngrozit, pentru că noi nu ştim dacă-l vom mai vedea vreodată.”

Femeia a fost uimită de ajutorul acordat de ţara noastră. Ea spune că propriul ei tată, care locuieşte la Moscova, nu o crede când îi spune că rușii au invadat Ucraina.

Iar vama Otaci e plină de refugiaţi ale căror vieţi au fost date peste cap de război.

„Am venit din Movilău, un nepot este cu dizabilitate, eu tot cu dizabilităţi şi mă tem că o să stăm în subsol. Îmi iau rămas bun şi nu ştiu când o să-i mai văd.”

„ - Din Kalinovka venim, liniştit am trecut, asta este fiica mea cu copii. - Dar soţul dvs? - A rămas în Ucraina, eu sunt cu doi copii.”

„Am fugit de război. În Kiev e groaznic şi în Ucraina este groaznic ce se petrece.”

Voluntarii spun că în ultimele două zile, fluxul de refugiaţi a crescut enorm. Aceştia au amenajat câteva corturi unde oferă hrană caldă, apă, ceai şi alte produse de primă necesitate pentru cetăţenii ucraineni.

Tot ei îi ajută cu transport şi cazare gratuită. De cealaltă parte, în timp ce moldovenii fac eforturi supraomeneşti pentru a-i ajuta pe refugiaţi, voluntarii de la vama Otaci spun că şoferii ucraineni trec vama cu maşinele goale, fără să oprească pentru a-i lua pe conaţionalii lor care se deplasează pe jos. Voluntarii moldoveni fac apel către ucraineni să rămână solidari.

„Noi îi rugăm câteodată să-i ia pe conaţionalii lor, dacă au posibilitate şi au loc în maşină ar fi bine să ajute şi alţi oameni.”