Ucraina trebuie să mai reziste 7-10 zile în faţa atacului Rusiei, pentru ca Moscova să nu poată revendica vreo victorie și astfel să-și vadă poziția slăbită, a spus un înalt oficial guvernamental. Peste două milioane de refugiaţi au fugit până acum din calea celui mai mare asalt asupra unei ţări europene de după Al Doilea Război Mondial.

„Au nevoie măcar de o victorie înainte de a fi forţaţi să intre în negocierile finale”, a scris Vadim Denisenko pe Facebook, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

„Prin urmare, sarcina noastră este să rezistăm în următoarele 7-10 zile”, a adăugat el.

Rusia a spus că va oferi coridoare umanitare miercuri pentru persoanele care fug din Kiev şi din alte patru oraşe ucrainene. Singurul coridor funcţional momentan este cel din oraşul Sumî, care s-a deschis marţi.

Aproximativ 5.000 de persoane au plecat cu autocarele marţi din acest oraş din nord-estul ţării după ce Moscova şi Kievul au convenit asupra coridorului, a spus guvernatorul general din Sumî, Dmitro Jiviţki.

De asemenea, aproximativ 1.000 de maşini au putut pleca, îndreptându-se spre oraşul Poltava, a precizat el, adăugând că acest coridor va continua să funcţioneze şi miercuri.

Coridoare umanitare bombardate

În acelaşi timp, Jiviţki a spus că zona rezidenţială din Sumî a fost bombardată în cursul nopţii şi că 22 de civili au murit într-un bombardament. El a declarat că este vorba de o „crimă în masă”.

Moscova neagă că ar lua ca ţintă civili. Reuters precizează că nu a putut verifica incidentul din Sumî.

Ucraina a acuzat forţele ruse că au bombardat un alt coridor de evacuare, din Mariupol, în sudul ţării.

Mihail Mizinţev, şeful Centrului Naţional pentru Controlul Apărării din Rusia, a declarat, citat de agenţia de presă TASS, că forţele ruse „vor respecta un regim al tăcerii” începând cu ora 07.00 GMT pentru a permite trecerea în siguranţă a civililor care vor să plece din Kiev, Cernihiv, Sumî, Harkov şi Mariupol.

Reuters scrie că nu este clar dacă rutele propuse vor trece prin Rusia sau Belarus, condiţii respinse anterior de guvernul ucrainean.

Kremlinul susţine că acţiunile sale sunt o „operaţiune militară specială” pentru dezarmarea Ucrainei şi pentru înlăturarea liderilor acesteia, pe care îi numeşte „neonazişti”. Ucraina şi aliaţii săi occidentali spun că acesta este un pretext lipsit de fundament şi că este vorba de un război care ridică îngrijorări în legătură cu un conflict mai mare în Europa.