Federaţia Rusă şi-a suspendat anticipat atribuţiile de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. Decizia a fost anunţată de Ministerul rus de Externe la scurt timp după ce Rusiei i-a fost suspendat dreptul de veto în cadrul organizaţiei, hotărâre calificată de Moscova drept ilegală şi motivată politic. În acelaşi timp, după atrocităţile de la Bucea, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au impus noi sancţiuni Rusiei, iar NATO, Canada şi Australia au anunţat ajutoare militare pentru Ucraina. Kremlinul continuă să nege că a atacat Bucea şi că ar fi ucis civili în acest oraş, precum şi în alte localităţi.

93 de ţări au votat pentru retragerea dreptului de veto al Rusiei în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. 24 de membri s-au pronunţat împotrivă, alţi 58 s-au abţinut. Reprezentanţii organizaţiei au luat această decizie după descoperirea masacrului de la Bucea. Moscova consideră hotărârea drept o pedeapsă politică dată unui stat suveran al ONU, care urmăreşte o politică internă şi externă independentă. Pe lângă asta, Rusia a anunţat că din 7 aprilie îşi suspendă anticipat şi statutul de membru al organizaţiei.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, a declarat pentru Sky News că "armata rusă nu poartă nicio vină, că adevărul va fi dovedit, iar imaginile din satelit publicate sunt o făcătură".


"Situaţia din Bucea este o mare insinuare, nimic mai mult. Acele cadavre nu sunt victime ale armatei noastre. Noi ştim foarte bine cui aparţine această companie Maxwell, care a furnizat imaginile. Ea este în strânsă cooperare cu Pentagonul."

Comunitatea internaţională însă este de altă părere şi consideră Rusia vinovată de atrocităţile descoperite la Bucea. Acest motiv a stat la baza unor noi sancţiuni, anunţate joi în cadrul Consiliului UE. Printre acestea se numără embargo-ul pe cărbune, din cauza căruia Rusiei ar putea pierde estimativ 4 miliarde de euro pe an. Noul pachet de măsuri punitive include şi îngheţarea activelor câtorva bănci, interzicerea exporturilor către Rusia de până la 10 miliarde de euro şi închiderea porturilor europene pentru navele ruseşti.

De asemenea, Rusia nu va mai putea importa din UE caviar, alcool, cherestea, produse chimice, fertilizanţi şi alte bunuri, iar această interdicţie ar putea aduce Rusiei pierderi anuale de 5 miliarde şi jumătate de euro.

Sancţiunile îi mai vizează pe numeroşi oligarhi ruşi, propagandişti ai Kremlinului, membri ai aparatului de securitate şi militar, precum şi companii din sectorul industrial şi tehnologic. În total sub incidenţa noilor sancţiuni cad 217 persoane şi 18 companii.
Totodată, Senatul american a aprobat unanim interzicerea importului de petrol rusesc, precum şi excluderea Rusiei şi a Belarusului din lista ţărilor care primesc cea mai mare asistenţă în comerţ. Documentul a ajuns, pentru aprobare, pe masa preşedintelui SUA, Joe Biden.


"Împreună cu aliaţii noştri trebuie să le reducem veniturile economice, să amplificăm durerea lui Putin şi să izolăm economia Rusiei. Acest război va continua mult timp, dar SUA vor fi alături de Ucraina şi de poporul ei, ca să lupte pentru libertate."

Între timp, comunitatea internaţională se solidarizează şi transmite ajutoare militare Ucrainei. Australia a anunţat că va furniza 20 de vehicule blindate Bushmaster. Iar Guvernul Canadei a aprobat un credit de aproape 800 de milioane de dolari americani pentru Kiev. După summitul de la Bruxelles, şi secretarul general al NATO a dat asigurări că va susţine militar Ucraina.

"Aliaţii NATO furnizează diferite tipuri de arme, sisteme performante, inclusiv care pot doborî avioane şi, desigur, să atace scuturi ruseşti."

Pe lângă asta, continuă valul de expulzări ale diplomaţilor ruşi. Opt reprezentanţi ai Ambasadei Rusiei de la Tokyo au fost declaraţi "persona non-grata". De cealaltă parte, Ambasadorul Irlandei la Moscova a fost informat despre expulzarea unor diplomaţi irlandezi, ca reacţie la decizia luată în martie la Dublin. După suspendarea Rusiei în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului şi impunerea unor sancţiuni Moscovei, şefa Comisiei Europene şi comisarul european pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate au luat trenul din Polonia spre Kiev, pentru a se întâlni cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.