Finlanda și Suedia au depus cereri de aderare la NATO. La sediul Alianței de la Bruxelles, ambasadorii ambelor ţări scandinave i-au înmânat demersurile secretarului general al NATO. Jens Stoltenberg pledează pentru accelerarea procedurii de înregistrare a calității de membru NATO. Aprobarea unanimă a tuturor aliaților este necesară pentru ca un membru nou să se alăture blocului.

Secretarul general al NATO a salutat mișcarea Finlandei și Suediei de a intra în bloc şi a declarat că aderarea ambelor ţări va consolida securitatea Alianţei. Jens Stoltenberg a adăugat că se va face o muncă rapidă pentru a încheia oficializarea aderării Suediei și Finlandei la NATO.

"Fiecare țară are dreptul să-și aleagă propria cale. Ați făcut alegerea după un proces democratic minuțios și salut decizia de a vă alătura NATO. Sunteți cei mai apropiați parteneri ai noștri și calitatea de membru va spori securitatea noastră comună. Acesta este un moment istoric", a spus Jens Stoltenberg.

Urmează ca fiecare din cei 30 de aliați NATO să aprobe cererile Finlandei şi Suediei. Turcia se opune şi e gata să pună veto asupra intrării celor două state scandinave în alianță. Motivul ar fi ajutorul și sprijinul Partidului Muncitorilor kurzi, considerat terorist la Ankara.

Autoritățile Turciei îndeamnă Finlanda și Suedia să refuze sprijinirea organizațiilor kurde. Iar țările scandinave au respins cererea Turciei să extrădeze 33 de suspecți de terorism. Mai mult, după ce Ankara a lansat operațiuni împotriva kurzilor din Siria, Finlanda și Suedia au aplicat sancțiuni împotriva Turciei.

Potrivit Bloomberg, Turcia este pregătită să cedeze și să aprobe cererile Finlandei și Suediei de aderare la NATO, cu anumite condiții. Una din ele este condamnarea publică a Partidului Muncitorilor din Kurdistan. A doua condiție este de a include Turcia în programul de producție a avioanelor de vânătoare F-35, din care a fost exclusă după cumpărarea sistemelor de rachete ruseşti anti-aeriene S-400. Altă solicitare este eliminarea restricțiilor la exportul de arme, pe care ambele state scandinave, împreună cu alte țări europene, le-au impus Turciei în anul 2019.

Finlanda și Suedia, care au dus o politică de neutralitate militară, au decis să se alăture Alianței Nord-Atlantice în scopuri de securitate şi în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

În aprilie a fost publicat pe internet un filmuleţ, care ar fi surprins mișcarea a două vehicule militare lângă hotarele Rusiei cu Finlanda. Un alt videoclip a fost postat la mijlocul lunii mai. Autorul imaginilor susține că spre granița cu Finlanda se îndreaptă o diviziune de sisteme de rachete operaționale-tactice „Iskander”, șapte unități și echipamente militare noi. Veridicitatea acestor informații nu a putut fi verificată.

Finlanda are hotar comun cu Rusia pe 1 300 de kilometri. Până de curând, statul scandinav a evitat să intre în alianțe militare. Iar Suedia nu a fost membru al niciunei alianțe militare de peste 200 de ani.