Plîngău: Modalitatea în care a fost negociat contractul cu Gazprom poate fi motiv de sistare a livrărilor de gaze în Moldova
Modalitatea în care a fost negociat contractul cu Gazprom, inclusiv obligativitatea efectuării auditului datoriei, pot fi folosite de concernul rus drept motive de a sista livrările în Moldova. Opinia a fost exprimată de preşedintele Platformei DA, Dinu Plîngău, în cadrul emisiunii "В центре внимания".
"Modalitatea asta noi şi am criticat foarte mult, modul în care a fost negociat acest contract cu Gazprom, dar au fost încheiate şi asumate de către partea moldovenească nişte condiţii care acum, haideţi să spun, sunt ca un topor deasupra capului nostru, inclusiv, acest audit. Totul depinde de capacitatea guvernării de a soluţiona aceste probleme şi, din păcate, s-a tergiversat foarte mult. Din punctul nostru de vedere, a avut loc chiar un sabotaj împotriva intereselor Republicii Moldova", a spus Dinu Plîngău.
Ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, nu ne-a răspuns deocamdată la apeluri şi mesaje pentru a veni cu o replică. Dinu Plîngău a precizat că totuşi este evident faptul că Gazprom foloseşte acest caz drept arma politică.
"Să vorbim că gazul, inclusiv pentru Republica Moldova, este o chestie economică, asta este iresponsabil. Poate fi folosit ca o armă politică de Federația Rusă, mai ales în contextul în care Federaţia Rusă a invadat Ucraina şi cumva ţine sub presiune şi foloseşte resursele energetice inclusiv ca o armă", a menționat preşedintele Platformei DA.
Recent, preşedintele Maia Sandu a declarat că există suspiciuni că Gazprom nu vrea să prelungească contractul cu Moldovagaz, din cauza formulei de calcul inversată şi care ar însemna să plătim mai puţin pentru gaz din 1 octombrie. Şeful statului a precizat că dacă vom fi deconectaţi de reţeaua de gaze, avem rezerve pentru o lună, timp în care autorităţile trebuie să identifice resurse alternative. Auditul datoriei Moldovagaz faţă de Gazprom trebuia să fie gata încă în mai. În contextul războiului, nu s-a găsit nicio companie care să-şi asume acest lucru. Au fost selectate totuşi două firme, una din Norvegia şi alta din Marea Britanie, care s-au obligat să efectueze auditul până în 30 ianuarie 2023.