Actualul deficit de energie este atât de mare, încât autorităţile iau în calcul şi cele mai sumbre scenarii, inclusiv deconectarea totală a unor localităţi. Declarația a fost făcută de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, într-un interviu acordat AGERPRES, agenție de presă din România. 

Andrei Spînu a vorbit despre efectele grave ale războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, subliniind că populaţia resimte urmările conflictului generat de forţele armate ruse aproape la fel ca ucrainenii.

„Cred că nu voi exagera dacă voi spune că e cea mai profundă criză energetică prin care trece ţara noastră de la independenţă. Ţinând cont că, în acest moment, în special după atacurile Federaţiei Ruse în Ucraina, pe lângă livrările de gaz care sunt incerte, vom avea probleme sau deja avem probleme şi cu livrările de energie electrică. De două zile avem insuficientă energie electrică contractată comercial şi în prezent ne bazăm pe acel contract de avarie între Moldelectrica şi Transelectrica, prin care preluăm o parte din energie. Soluţiile pe termen scurt, din păcate, în domeniul energetic sunt mai puţine. Personal, regret că Moldova nu a întreprins paşi mai curajoşi, în trecut, să-şi diversifice partenerii în domeniul energetic.”, a spus Spînu.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a remarcat că în Moldova se întreprind toate măsurile posibile pentru a economisi, începând de la instituţiile publice, cetăţeni, agenţi economici.

„Capacităm Energocom, care este întreprindere de stat din domeniul energetic, astfel ca această întreprindere să poată participa la pieţele regionale şi internaţionale de achiziţie a resurselor energetice, gaz şi energie electrică. Dacă vorbim de energie electrică, deja s-a înregistrat pe OPCOM sau bursa de energie electrică din România şi cred că în zilele următoare va putea achiziţiona energie electrică din această sursă. Referitor la gaz, am reuşit să creăm un stoc de 83,5 milioane de metri cubi de gaz pentru această iarnă şi vom continua să achiziţionăm mai departe.”

Andrei Spînu a comunicat că Republica Moldova este în căutarea noilor furnizori de resurse energetice, printre care Azerbaidjan, România și alte țări.

„Dorim să rupem, pe termen lung, dependenţa de o singură sursă şi de un an de zile suntem în căutarea altor parteneri care să asigure furnizarea resurselor energetice pentru ţara noastră. Suntem în discuţie cu Azerbaidjan, suntem în discuţie cu România, cu Comisia Europeană şi alţi furnizori care ar putea să ne ajute. Iar dacă vorbim de această iarnă, Guvernul a aprobat un plan de pregătire pentru sezonul de încălzire şi avem peste 30 de măsuri pe care le întreprindem. Ieri (24 octombrie n.e.) a avut loc şedinţa Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului de încălzire şi facem tot ceea ce este nevoie ca ţara să nu aibă de suferit în această perioadă.”, a declarat vicepremierul.

Andrei Spînu, despre eventualitatea agravării actualei situații 

După ce Ucraina a stopat exportul de energie căter Moldova, situația în țara noastră s-a schimbat dramatic, afirmă Spînu, subliniind că, în acest context, interconectarea Republicii Moldova cu România trebuie îmbunătăţită pe viitor.

„Sunt elemente ale acestui război care nu este pe teritoriul Republicii Moldova, dar care într-un fel este prin anumite acţiuni hibride şi noi considerăm că această situaţie din domeniul energetic poate fi catalogată ca o acţiune hibridă la adresa Republicii Moldova, evident că în acest context lucrurile ar putea să se complice şi mai mult.”, a costatat Spînu.

AGERPRES: Deficitul de energie poate fi acoperit cu importul din România. Aveţi garanţii legate de cantităţi şi de preţuri din România?

Andrei Spînu: Nu avem garanţii, dar Guvernul României a făcut un pas important pentru ţara noastră. În primul rând a introdus Republica Moldova în acea ordonanţă de urgenţă care permite achiziţionarea bilaterală la un preţ mai avantajos decât piaţa. Din păcate, încă nu există suficientă capacitate nici în România pentru a acoperi toate nevoile la acel preţ plafonat. În acest considerent, suntem gata să cumpărăm şi de pe piaţă, dar şi prin acel contract de avarie care oferă acea electricitate la un preţ mult mai ridicat.

Suntem în discuţie acum pentru luna noiembrie. Evident că atât la nivel de Minister al Energiei din România, dar şi la nivel de Guvern, preşedinte, se discută să creştem acele capacităţi pentru ţara noastră în baza contractelor bilaterale.

Pe scurt, cred că Moldova are o şansă unică, acum, să devină independentă energetic de Gazprom şi, iarăşi, nu vreau să exagerez, dar cred că România are o şansă unică acum să ne ajute să facem acest pas. Pentru Moldova, un contract pe termen lung atât pe gaz, cât şi capacităţi mai mari de energie electrică ar însemna o salvare, nu pentru mine, dar pentru toate generaţiile viitoare din ţara noastră.

AGERPRES: Aveţi un contract în derulare cu Gazprom. Nu mai poate fi dus la capăt?

Andrei Spînu: Noi am zis că suntem interesaţi să ducem contractul la capăt, dar din păcate vedem un comportament nu tocmai prietenesc şi, chiar dacă Gazprom continuă să spună că este un partener de încredere, noi vedem că nu este. Deja în luna octombrie, chiar dacă noi ne-am onorat toate obligaţiile, ei au redus volumele pentru ţara noastră cu 30%. Pentru luna noiembrie, dacă vor livra aceeaşi cantitate, ar însemna o reducere cu 60% a volumului, deci în acest context, încă nu ne putem baza pe acel contract, în orice moment ei pot decide să rezilieze contractul sau să nu livreze cantităţile convenite. 

AGERPRES: Serviciile de electricitate şi gaz trebuie asigurate şi pentru populaţia Republicii Moldova din Transnistria. Aveţi garanţii că acele servicii vor putea fi şi plătite de către populaţia transnistreană?

Andrei Spînu: Nu vor avea de ales. Indiferent de scenariu, dacă Gazprom va sista livrările, atunci toţi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să-şi plătească factura, că sunt pe malul drept sau pe malul stâng al Nistrului. 

AGERPRES: Aveţi şi pârghii de intervenţie în situaţia aceasta sau luaţi în calcul şi decuplarea Transnistriei de la reţeaua naţională?

Andrei Spînu: Noi nu vorbim de decuplare pentru că cetăţenii Republicii Moldova sunt şi pe de o parte, şi de alta a Nistrului, dar ei vor trebui să achite şi pentru asta vor primi facturile conform consumului care va fi şi preţurilor care vor fi. 

AGERPRES: Luaţi în calcul introducerea unor restricţii majore pentru populaţie, altele decât cele în vigoare? Vă gândiţi la întreruperea iluminatului public pe timp de noapte sau a celui ornamental pe timpul sărbătorilor de iarnă?

Andrei Spînu: Sincer vorbind, noi luăm în calcul toate scenariile, inclusiv deconectări în lanţ, aşa ca să păstrăm echilibrul sistemului electro-energetic. Ce facem la moment este că, chiar azi comisia de situaţie excepţională a luat anumite decizii, aşa cum aţi menţionat, de reducere a iluminatului stradal, a iluminatului decorativ, iluminatului publicitar, pentru a reduce consumul de energie electrică, dar nu excludem faptul că vom fi într-o situaţie în care să deconectăm oraşe sau sate în totalitate de la energia electrică în anumite ore pentru a reduce consumul.

AGERPRES: Operatorii industriali ar putea fi afectaţi?

Andrei Spînu: Toată lumea ar putea fi afectată, atât operatorii industriali, cât şi cetăţenii, dar, repet, este un scenariu pe care noi nu ni-l dorim şi în acest sens căutăm soluţii, dar este un scenariu pe care noi îl aşteptăm şi ne pregătim pentru el. 

AGERPRES: Sunteţi şi ministrul Infrastructurii. Aveţi parteneriat în derulare cu România pe dezvoltare rutieră, pe dezvoltare feroviară. În ce măsură aceste proiecte se derulează conform aşteptărilor dumneavoastră?

Andrei Spînu: Evident că eu mi-aş dori să se deruleze mult mai repede şi cred că şi colegii din România. Nu vreau să arunc cumva vinovăţia într-o parte sau în alta, este, dacă vreţi, o şansă în trecut ratată, care de abia acum îşi capătă tracţiunea. Aceste contacte şi aceste şedinţe comune ale Guvernului, ale Parlamentului, vizite bilaterale, foarte multe la diferite niveluri, de fapt creează aceste mecanisme care, încet, încet, grăbesc procesele de colaborare între ţările noastre. Eu, încă o dată, îmi doresc ca lucrurile să se mişte mai repede şi sunt sigur că şi colegii din România la fel, dar sunt şi proceduri birocratice, care, cumva, ne împiedică în unele momente.

Cel puţin pe proiectele pe care le-am  iniţiat am avut un progres considerabil. Să luăm, de exemplu, reducerea tarifelor la roaming, care s-a întâmplat în şase luni de când am venit la Guvern. Nu s-a întâmplat în 30 de ani şi s-a întâmplat în şase luni. La fel cu acordurile pe poduri. Toate acordurile pe poduri au fost semnate şi deja se lucrează. Referitor la apă, ApaVital din Iaşi va trece Prutul chiar până la finalul anului. A durat un pic, dar l-am dus la capăt. Iarăşi un proiect care a fost discutat încă zece ani în urmă. Nu mai vorbim de domeniul energetic, în care avem contracte comerciale. Cine îşi mai aminteşte când s-a cumpărat ultima dată energie electrică din România? Cred că nici eu nu îmi aduc aminte. Ştiu că a fost o situaţie în anul 99 când a fost o situaţie de urgenţă, dar acum avem contracte comerciale cu trei furnizori din România. OPCOM-ul, operatorul de piaţă, va veni în Republica Moldova şi se va lansa. Bursa română de mărfuri s-a lansat în Republica Moldova şi evident că îmi doresc mai mult, dar să nu uităm că e de abia un an de când toate acestea s-au întâmplat.

Eu cred că noi avem o şansă istorică, în care avem un guvern pe deplin angajat în procesul de integrare europeană şi pe deplin angajat în restabilirea relaţiilor cu România, pe toate domeniile. 

AGERPRES: Dezvoltarea Republicii Moldova depinde mai mult de România sau de Uniunea Europeană?

Andrei Spînu: Eu cred că ele nu pot fi separate aşa. Noi toţi înţelegem că integrarea Moldovei în Uniunea Europeană nu poate să se întâmple fără România. Deci România este principalul nostru pilon în procesul de integrare europeană. Şi noi nu vedem altfel cum să reuşim dacă România nu va fi de partea noastră şi noi nu vom merge, cumva, cot la cot în acest proces de integrare europeană a Moldovei.

AGERPRES: În calitate de vicepremier, cum apreciaţi că se va finaliza acest război din Ucraina?

Andrei Spînu: În primul rând, eu vreau să se finalizeze cât mai repede pentru că trebuie să spunem clar: acest război început de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei deja a creat prea multe victime, copii, femei, bărbaţi, familii, bătrâni. A afectat infrastructură, socială, critică, de tot felul, nemaivorbind de probleme regionale, energetice, securitate alimentară şi aşa mai departe. Deci în primul rând îmi doresc să se încheie cât mai repede. Şi doi, evident că îmi doresc ca Ucraina să câştige acest război şi noi, ca ţară, facem tot posibilul să ajutăm atât cât putem. 

AGERPRES: Ce prejudicii a creat acest război Republicii Moldova?

Andrei Spînu: Inclusiv situaţia în care suntem. Trebuie să cumpărăm resurse energetice la preţuri care nu au mai fost niciodată. Şi nu doar pentru Moldova, dar pentru toată Uniunea Europeană. A afectat infrastructura energetică din Ucraina, care ne livra 30% din curentul electric şi pe care nu o mai avem, trebuie să o căutăm din altă parte şi la preţuri mult mai mari. Ne-a afectat comerţul cu această ţară, cu Ucraina, cu care noi eram un partener important. Inclusiv a creat probleme la lanţurile logistice pentru antreprenorii din Republica Moldova care foloseau porturile din Ucraina. Nemaivorbind de relaţiile umane, turistice dintre ţările noastre, care erau foarte bine dezvoltate.

Deci eu nu cred că este cel puţin o persoană din Republica Moldova care să nu fie afectată direct, nu indirect, direct de acest război. Şi eu permanent am spus că, dacă vreţi, Moldova este la fel în război. Noi nu avem bombardamente, nu avem atacuri directe asupra ţării noastre, dar efectele acestui război sunt similare şi câteodată mai dădeam exemple că nu există nicio diferenţă între Bălţi şi Lvov sau Chişinău şi Odesa. Bun, Odesa a fost bombardată, dar în mare parte multe oraşe din Ucraina nu au fost bombardate cum a fost bombardat şi teritoriul Republicii Moldova, iar impactul este aproape similar.

Să nu uităm că săptămâna trecută, trei rachete au trecut peste teritoriul Republicii Moldova. O parte mare a spaţiului aerian al Republicii Moldova este în continuare închis din motive lesne de înţeles, de siguranţă. Deci noi suntem practic conectaţi la toate efectele negative ale acestui război ţinând cont de cât de mari suntem, ţinând cont de interesul Federaţiei Ruse asupra Moldovei, ţinând cont de Transnistria şi a hotarului comun pe care îl avem cu Ucraina.