Nu în fiecare zi procurorul general al unei ţări este reţinut şi suspendat din funcţia în care a fost ales. Iată de ce, dosarul Alexandr Stoianoglo a fost declarat o speţă cu impact asupra societăţii moldoveneşti şi va fi examinat în regim prioritar, de urgenţă, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Explicaţia a fost oferită de judecătorul ţării noastre la CEDO, Diana Sârcu. Potrivit magistratei, cel mai probabil, CEDO ar putea examina cererea lui Stoianoglo la începutul anului viitor. Declaraţiile au fost făcute la emisiunea Prime Time, de la Prime.

Diana Sârcu a anunţat că, de un an de zile, CEDO implementează aşa-numita strategie impact, ceea ce înseamnă că, printre cererile examinate în regim de urgenţă, sunt şi cele care reprezintă interes major pentru societatea de unde vine dosarul.

'' - Dat fiind faptul că e vorba de procurorul general al republicii, nu fostul, actualul - suspendat. E vorba de o situaţie când autorităţile se luptă cu corupţia, când suntem în pragul unui pre-vetting, curtea a hotărât că e un caz impact. Nu în fiecare zi procurorul general al unei ţări este reţinut şi suspendat din funcţia în care a fost ales. Dacă este declarat impact automat merge pe linia prioritară, urgent.
– Examinată în regim de urgenţă, asta ce înseamnă? Ani, luni?
- Anul viitor. Prima jumătate a anului viitor", a precizat magistratul. 

Judecătorul Republicii Moldova la CEDO a oferit explicaţii despre semnificaţia unuia dintre articolele invocate de Alexandr Stoianoglo în plângerea sa, şi anume, articolul 18 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.

'' Articolul 18 interzice ca un drept să fie restricţionat înafara scopului admis de convenţie. Articolul 18 nu este independent, mereu vine în conexiune cu alt articol. Cel mai des vine cu articolul cinci, detenţie ilegală. Daca un om este reţinut, privat de libertate, înafara celor şase scopuri admise de convenţie, ca el nu place guvernării, pentru că vrea să-l pedepsească pentru ceva, pentru ca este un disident politic, pentru că este liderul unui partid politic, deci el nu a săvârşit nicio infracţiune, nu este nicio suspiciune că ar fi săvârşit vreo infracţiune, dar este reţinut că a fost o comandă politică, atunci va fi constatată încălcarea articolul cinci, detenţia ilegală, combinat cu 18. Să vă aduc exemple pe articolul 18. Iulia Timoșenko contra Ucrainei, Alexei Navalinîi contra Federaţiei Ruse.", a explicat judecătorul 

Totuşi, magistratul Diana Sârcu spune că, nu întotdeauna invocarea articolului 18, duce automat la condamnarea unei ţări.

''Iată pe Hodorkovski CEDO a constat neîncălcarea articolului 18. Nu neapărat o comunicare pe articolul 18 să ducă la o constatare de încălcare pe articolul 18. Dacă Guvernul, în observaţiile sale, convinge Curtea că nu a existat o agendă ascunsă pentru a suspenda procurorul general, atunci nu neparat să fie încălcare.", a mai adpugat Diana Sârcu. 

Luna trecută, într-un răspuns oferit Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Guvernul de la Chişinău a constatat că drepturile și libertățile fundamentale ale lui Alexandr Stoianoglo nu au fost încălcate atunci când a fost suspendat din funcţia de procuror general şi plasat în arest preventiv.

Judecătorul CEDO Diana Sîrcu s-a referit şi la o hotărâre recentă a Curţii prin care Republica Moldova ar putea fi obligată să plătească peste 3,5 milioane de euro prejudiciu material unei companii din România din cauza falsificării unor materiale chiar de către instanţa de judecată. Diana Sârcu spune că s-a retras din completul de magistraţi CEDO care au examinat această cauză, deoarece mama ei, care este judecător la CSJ, a avut tangenţă cu o procedură judiciară pe acest caz. Potrivit Dianei Sârcu, niciunul dintre cei trei reprezentanţi propuşi de Guvernul de la Chişinău să o înlocuiască nu a fost compatibil. Astfel, la examinarea cauzei nu a participat niciun reprezentant al ţării noastre.

'' Curtea a analizat cine dintre cei trei judecători propuşi ad-hoc poate să-mi ia locul mie. Fiind Tatiana Răducan, Nadejda Hriptievschi şi un oarecare domn, domnul Moraru, care a fost membru al cabinetului ministrului Justiţiei. Curtea a considerat că toţi trei nu au răspuns criteriului de imparţialitate. Cumva au avut legătură şi cu ministerul justiţiei şi cu reprezentantul reclamantului. Ministerul Justiţiei nu a încălcat nimic, dar e bine să te gândeşti cu doi, trei paşi înainte, atunci când propui această listă ad-hoc. E bine să fie un judecător ad-hoc din Republica Moldova care cunoaşte realităţile. ''

Şefa serviciului informare și comunicare cu mass-media din cadrul Ministerului Justiţiei, Maria Perţeva, nu a răspuns la apeluri şi nici la mesaje pentru a ne spune de ce autorităţile de la Chişinău au admis ca, la examinarea acestui dosar, să fie propuse trei persoane care nu au răspuns criteriului de imparţialitate.

CEDO a declarat în hotărâre că decizia judecătorului moldovean care a examinat dosarul în prima instanţă este una ”arbitrară”. Una din cauze a fost faptul că magistratul Curții de Apel Chișinău a examinat cauza în lipsa companiei românești. Mai exact, ședința de judecată era fixată în martie, însă, a avut loc cu o lună mai devreme, timp în care au fost falsificate materialele.

'' - În ce măsură afectează această decizie imaginea unei ţării?
- Sigur că imagine ţării nu ne aduce, bine nu ne face. Cartea de vizită a oricărui stat democratic are temeiul pe trei elemente. Dacă indicatorii la aceste trei compartimente sunt ok, atunci statul este democratic. Orice investitor, orice persioană care ar dori să-şi schimbe ţara de trai, e suficient să se uite doar la aceşti trei indicatori şi să spună da, nu am frică, pot să merg în acea ţară să trăiesc. Unu, nivelul coruptibilităţii în justiţie. Asta se vede după hotărârile curţii noastre. Pe site fiecare are un fişier unde sunt date hotărârile mai grele. Al doilea element este libertatea presei, libertatea de exprimare, unde omul de poate exprima liber, fără anumite consecinţe de a fi reprimat şi trei, banal, dar este condiţiile de detenţie în penitenciare", a mai declarat judecătorul CEDO în cadrul emisiunii Prime Time de la Prime. 

Guvernul are la dispoziţie jumătate de an să investigheze cazul şi să le prezinte concluziile magistraţilor curţii. Anterior, Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că votul unanim al judecătorilor CEDO confirmă implicit cât de evident a fost abuzul în instanţele naţionale. Potrivit lui Litvinenco, daunele trebuie achitate de către cei care au fost implicați în schemă, dar nu de către contribuabilii onești. Procuratura Generală a anunţat că s-a autosesizat în legătură cu hotărârea pronunțată de CEDO şi daca acţiunile judecătorilor pot întruni semnele unei infracţiuni.