Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare consideră că actualul Parlament poate şi chiar e obligat să consfinţească limba română în Constituţie. Igor Munteanu, preşedintele CUB, susţine că decizia poate fi luată fără să fie nevoie de majoritatea constituţională de 67 de voturi, pentru că decizia Înaltei Curţii din 2013 privind denumirea limbii de stat este finală şi obligatorie pentru executare.

În cadrul emisiunii "В центре внимания" de la Publika TV, Munteanu a precizat că partidul pe care îl conduce s-a bazat pe analiza mai multor experţi în drept constituţional, printre care Tudor Panţîru şi Alexandru Tănase.

"Odată fiind emisă hotărârea Curţii Constituţionale cu privire la articolul 13. Nu mai este nevoie de votat în Parlament cu votul deputaţilor din actuala componenţă un amendament al Constituţiei, ci Parlamentul este obligat să aducă modificările respective, fără să voteze, pentru ca asta este o interpretare definitivă şi finală a Curţii Constituţionale", e de părere IGOR MUNTEANU, preşedintele “Coaliţiei pentru Unitate şi Bunăstare”.

Igor Munteanu afirmă că în prezent deputaţii vor trebui să găsească o formulă potrivită juridică a acestei decizii.

"Adică argumentele din 2013 ale tuturor partidelor că nu le ajung numărul necesar voturi...
- Este un argument fals. Deja instrumentariu juridic trebuie singuri să-l decidă, dar hotărârea Curţii Constituţionale are putere definitivă şi ea nu poate fi pusă în discuţie. Ea este finală şi trebuie să se rezolve odată acesta problemă".

Deputaţii din majoritatea parlamentară susţin însă că modificarea Constituţiei nu este posibilă fără cele două treimi de voturi, prevăzute în Legea Supremă.

"Este suficientă pentru a spus că, da, noi vorbim limba română. Şi toţi suntem de acord cu asta. Şi bine că Curtea Constituţională a luat acea decizie. Acum, ca scriem în Constituţie cuvântul acesta, ce să facem cu el? Trebuie să corectăm. Fără 68 de voturi nu putem să corectăm”, spune RADU MARIAN, deputat PAS.

În decizia Curţii Constituţionale din 2013 se constată că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu Legea Supremă care în articolul 13 prevede că "limba de stat este moldovenească, funcționând în baza
grafiei latine".