Rusia critică guvernul armean și spune că acesta este responsabil pentru eșecul negocierilor de pace cu Azerbaidjanul, în privința regiunii contestate Nagorno-Karabah, într-un semn că divergențele și disputele între Rusia și Armenia sunt tot mai mari, relatează Digi24.

Armenia şi Azerbaidjan sunt angajate de mai multe luni în discuţii pentru negocierea unui acord de pace privind regiunea Nagorno-Karabah, teritoriu azer cu populaţie majoritar armeană pentru care cele două țări au purtat un război sângeros în 2020 și în jurul căruia se declanșează regulat conflicte armate între cele două părți. 

În ultima lună, cetăţeni azeri care pretind că sunt activişti de mediu au blocat singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de Armenia în ceea ce guvernul de la Erevan a calificat drept o „blocadă” aprobată de guvernul de la Baku.

Autorităţile azere susţin că militanţii pentru mediu au preocupări legitime faţă de exploatarea minieră armeană în regiune, pe care o consideră ilegală, negând instituirea unei blocade împotriva Nagorno-Karabah.

Într-o declaraţie făcută joi, Rusia a acuzat Armenia pentru eşecul discuţiilor de pace între cele două părţi şi a chemat guvernul de la Erevan să revină la masa negocierilor. „Este dificil de evaluat poziţia Erevanului atunci când declaraţiile oficiale diferă atât de mult în una şi aceeaşi problemă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației lui Putin, Maria Zaharova.

„Decizia Armeniei de a se retrage de la negocierile de pace care fuseseră programate în decembrie, la Moscova, ne-a împiedicat să discutăm asupra tratatului de pace”, a afirmat Zaharova, adăugând: „Dacă partenerii noştri armeni sunt cu adevărat interesaţi să rezolve aceste probleme... atunci în loc să se angajeze într-o gândire dogmatică este necesar să continuăm să lucrăm împreună”.

Oficialii de la Erevan sunt din ce în ce mai indignaţi faţă de Rusia - în mod oficial aliată, în virtutea unui tratat de apărare reciprocă - pentru că nu a făcut mai mult pentru a pune capăt blocadei.

Conform unui acord de pace semnat în 2020, după ostilităţile din Nagorno-Karabah dintre Azerbaidjan şi Armenia în toamna aceluiaşi an, Rusia a desfăşurat un contingent de menţinere a păcii în regiune, iar Azerbaidjanul a fost de acord să asigure libera circulaţie de-a lungul coridorului Lacin, care leagă Armenia de Nagorno-Karabah.

Armenia declară că Azerbaidjanul nu respectă acest acord şi vrea ca forţele ruse de menţinere a păcii să facă mai mult pentru a-i îndepărta pe protestatarii azeri. Rusia susţine că face tot ceea ce poate, dar deocamdată fără niciun rezultat, conform responsabililor de la Erevan.

În acest context, presa din Rusia citează o declaraţie din urmă cu o zi a premierului armean, Nikol Paşinian, în care acesta se pronunţă împotriva prezenţei militare a Rusiei în ţara sa.

„Prezenţa Rusiei în Armenia nu numai că nu îi garantează securitatea, ci, dimpotrivă, creează ameninţări la adresa securităţii ei”, declară Paşinian. Semn al divergenţelor tot mai mari dintre Armenia şi Rusia poate fi considerat şi anunţul din urmă cu o zi, când Paşinian a declarat că Armenia nu va găzdui desfăşurarea exerciţiilor în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) pe teritoriul său, considerându-le inadecvate în situaţia actuală.

Pe teritoriul Armeniei urmau să aibă loc, în cursul acestui an, exerciţiile „Frăţie indestructibilă”, în cadrul OTSC, la care trebuiau să ia parte toate ţările membre ale acestei organizaţii de cooperare militară regională condusă de Rusia - Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Armenia.