Ministerul Justiției spune că deciziile CSJ care permit reexaminarea a 21 de candidați la funcția de membru al CSM și al CSP, care nu au promovat evaluarea integrității, au fost pronunțate cu încălcări. Mai mult, ministerul Justiției menționează că există aspecte îngrijorătoare ale deciziilor CSJ și că acestea, cu mici excepții, conțin un set de argumente generice, trase la indigo, fapt ce trezesc nedumeriri.

"Remarcăm cu îngrijorare că deciziile (cu mici excepții) conțin un set de argumente generice, trase la indigo, fapt ce trezesc nedumeriri. Se denotă că completul special, în loc să se limiteze la controlul legalității deciziilor Comisiei de pre-vetting, a dat aprecieri extinse și asupra oportunității procedurii de evaluare. În acest fel, fiind exprimat, de fapt, dezacordul cu mecanismul de pre-vetting pe care legiuitorul l-a instituit pentru verificarea integrității candidaților judecători și procurori la funcțiile de membri ai CSM și CSP", se menționează în nota informativă a ministerului Justiției.

În context, instituția a enumerăm următoarele aspecte îngrijorătoare ale deciziilor CSJ:

- Evitarea aplicării mai multor prevederi ale Legii nr.26/2022, precum și ale Legii nr.180/2023 (pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr.26/2022), ceea ce ar însemna ignorarea puterii legislative și a misiunii mecanismului de verificare a integrității elaborat.

- Aparent, ignorarea prevederilor legale speciale privind limitele controlului judiciar al CSJ față de deciziile Comisiei. Or, art. 14 alin. ( 8 ) din Legea cu privire la pre-vetting conține prevederi clare și precise ale motivelor de admitere a contestațiilor candidaților, care nu au promovat evaluarea, și anume prezența cumulativă a două circumstanțe. Este vorba despre admiterea unor erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare și existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat. Deciziile CSJ, în marea lor parte, par să nu conțină argumente cu privire la aceste două cazuri, ci alte argumente fără circumstanțe concrete ce ar fi putut duce la promovarea evaluării, dispunînd anularea, deși împuternicirile legale ale completului de judecată special se referă doar la admiterea contestațiilor și dispunerea reevaluării. Aceste aspecte reprezintă un precedent periculos în lupta anticorupție și pune la îndoială orice intenție de verificare a integrității.

- Ignorarea legii ce ține de statutul Comisiei și aplicarea legii speciale, în favoarea Codului administrativ. Se observă o re-interpretare a Legii nr.26/2022, invocându-se că această Comisie e o autoritate publică în sensul Codului administrativ, fără a ține cont și de modificările introduse de legiuitor prin Legea nr.180/2023.

- Substituirea dreptului discreționar al Comisiei pre-vetting, a criteriilor și regulilor de evaluare stipulate în Legea cu privire la pre-vetting.

- Interpretarea neuniformă a legii, ignorarea precedentului judiciar și a standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) privind jurisprudența unitară. Anterior, alt complet special de judecată similar, a emis două decizii cu referire la alți candidați, prin care au fost respinse contestațiile acestora, motivarea fiind complet diferită de deciziile luate la 1 august 2023.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, declaraă că există suspiciuni rezonabile că în sistemul de justiție sunt semnale de neacceptare a mecanismului de evaluare extraordinară, deși acesta este un angajament de țară, asumat.

„Întodeauna am respectat deciziile instanțelor judecătorești și intima convingere a judecătorilor. Însă, reieșind din aspectele sus-menționate, apar suspiciuni rezonabile că în sistemul de justiție sunt încă semnale de neacceptare a mecanismului de evaluare extraordinară, deși acesta este un angajament de țară, asumat. La fel, continuă practica de aplicare neuniformă și interpretare ambiguă a legii. Eforturile depuse pe segmentul de reformare a justiției continuă. În sistem trebuie să rămână judecători și procurori profesioniști, integri și incoruptibili. Astfel, recentele inițiative legislative adoptate de Parlament, care vor permite evaluarea integrității etice și financiare a magistraților de la Curtea Supremă de Justiție, dar și a judecătorilor și procurorilor din funcțiile-cheie din domeniul justiției, sunt un pas esențial în acest sens și implementarea acestora trebuie accelerată”, susține ministra Justiției.

Amintim că, pe 1 august 2023, CSJ a anulat 21 de decizii de nepromovare a candidaților la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), după cum urmează: Angela Popil, Vladislav Holban, Alexei Panis, Anatolie Gîrbu, Veronica Cupcea, Alexandru Rotari, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisin, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Aureliu Postică, Victor Sandu, Nicolae Șova, Aliona Miron, Cristina Gladcov, Tatiana Chiriac, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac și Sergiu Osoianu, și a dispus reevaluarea acestora de către Comisia Pre-Vetting. Ulterior deciziilor CSJ au venit cu reacții politicieni dar și Comisia Pre-Vetting.

Citește și: Reacția Comisiei Pre-Vetting după ce CSJ a anulat deciziile de nepromovare în cazul a 21 de candidați la CSM și CSP

Citește și: CSJ spune că a înregistrat probleme de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting