Ilan Șor s-ar fi confruntat (ca și orice persoană de proeminență și nepopularitate față de regim) cu un risc și un pericol real de prejudiciu în cadrul procedurilor penale împotriva sa în Moldova, de proces inechitabil și de încălcări grave ale drepturilor sale în temeiul CEDO. O spune William Bowring, profesor de drept la Birkbeck College din cadrul Universității din Londra și avocat din 1974, care a emis un raport ce ridică îngrijorări în legătură cu cauza juridică împotriva omului de afaceri și politicianului moldo-israelian şi care a răspuns la întrebarea dacă sistemul judiciar din Moldova ar putea garanta lui Șor dreptul la un proces echitabil în temeiul articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, notează Tv6.md, care citează Washington Times.

Despre raportul profesorului Bow a scris renumita publicație internațională Washington Times care a comentat situația din Moldova, legată de Ilan Șor, cariera sa politică, dar și lupta pe care actuala guvernare o duce împotriva sa. În textul semnat de Tim Constantine, principala dilemă este “poate justiția din R. Moldova să-i asigure lui Ilan Șor un proces judecătoresc echitabil”? Răspunsul la această întrebare îl găsiți mai jos, în materialul Washington Times, tradus în limba română:

„Imaginați-vă un om de afaceri de mare succes care se ocupă de politică. Imaginați-vă că același om este ales în funcție și că îndeplinește un mandat tumultuos timp de patru ani, fiind în permanență suspectat de fapte ilicite pe fondul unor aparente legături cu Rusia. Imaginați-vă că același politician se confruntă în mod constant cu mass-media și cu partidul politic aflat la conducere.

În cele din urmă, acest om este trimis în instanță pentru o serie de acuzații, unele legate de averea sa, altele pentru presupuse fapte politice. El se întreabă continuu și public dacă poate sau nu să beneficieze de un proces echitabil.

Acum, șoc. Subiectul acestei povești nu este fostul președinte Donald Trump.

Ilan Șor este un politician moldovean născut în Israel. În 2015, el a fost ales primar al micului oraș Orhei cu o majoritate covârșitoare, obținând 62% din voturi. El a fost ales în ciuda faptului că se afla în arest la domiciliu la acel moment. A devenit președintele formațiunii sale politice și a devenit un ghimpe constant în coasta partidului care controlează Republica Moldova. În 2017, în timp ce era atât primar al orașului său, cât și președinte al partidului său, Șor a fost condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare pentru fraudă. El trăia în arest la domiciliu.

A fost un politician corupt? Publicul nu a părut să creadă asta. Potrivit sondajelor din 2019, când Șor își încheia mandatul de primar, el era clasat pe locul trei în topul celor mai de încredere politicieni din Moldova, după președintele de atunci al Republicii Moldova, Igor Dodon, și Zinaida Greceanîi, care a devenit președinte al Parlamentului Moldovei imediat după efectuarea sondajului.

După ce Șor a părăsit funcția, acesta a contestat sentința sa de închisoare. De asemenea, a scăpat de arestul la domiciliu și a fugit din țară. Cu toate acestea, nu și-a abandonat țara. Dimpotrivă, în ciuda absenței sale geografice și în mijlocul haosului juridic, Șor a fost ales în 2019 în Parlamentul Republicii Moldova. El a fost reales în alegerile parlamentare din 2021 ca unul dintre cei șase membri ai Partidului Șor.

Publicul, se pare, nu a fost atât de încrezător în verdictul instanței moldovenești.

Totuși, instanța nu s-a lăsat descurajată. În aprilie curent, instanța de apel nu numai că a confirmat condamnarea lui Șor pentru spălare de bani, abuz de încredere și fraudă, dar i-a dublat și pedeapsa cu închisoarea la 15 ani. După condamnare și recursul nereușit, Șor a fost demis din funcția de deputat în Parlament.

A fost doar un caz în care legea a prins din urmă un politician corupt? S-ar putea crede că da, dacă nu ar fi fost vorba de ciocanul prea zelos cu care guvernul în exercițiu s-a năpustit sistematic asupra partidului lui Șor în perioada imediat următoare.

În luna mai, Marina Tauber, a fost arestată de Procuratura Anticorupție sub acuzația de finanțare ilegală a partidului.

În iunie, însuși Partidul Șor a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova.

La sfârșitul lunii iulie, Parlamentul Republicii Moldova a votat interzicerea liderilor Partidului Șor, care a fost dizolvat, inclusiv a lui Ilan Șor, să candideze în alegeri pentru o perioadă de cinci ani.

În cazul lui Șor, guvernul în exercițiu care controlează Moldova nu a fost singurul. Șor este un pro-rus fără jenă, ceea ce nu îi aduce prea multă popularitate în Occident. În octombrie anul trecut, el a fost sancționat de către Biroul de control al activelor străine al Departamentului Trezoreriei SUA, în calitate de persoană special desemnată în temeiul Legii globale Magnitsky, din cauza asocierii sale cu guvernul rus.

Această lege privind răspunderea pentru drepturile omului a fost creată de Congres în 2016. Ea permite guvernului SUA să sancționeze oficialii guvernamentali străini implicați în încălcări ale drepturilor omului oriunde în lume. În luna mai a anului trecut, Uniunea Europeană a impus sancțiuni similare împotriva lui Șor, din cauza asocierii sale cu guvernul rus.

Întrebarea nu este dacă Șor este un înger și nici dacă pozițiile sale sunt utile în vreun fel pentru Statele Unite. Niciuna dintre ele nu pare să fie cazul. Ceea ce este o întrebare rezonabilă, însă, este dacă a fost sau poate obține un tratament juridic echitabil în Moldova, ca parte a opoziției față de aparatul politic care deține controlul.

Interzicerea unui infractor condamnat care trăiește în cealaltă parte a lumii și scoaterea în afara legii a partidului său politic face să pară că puterea din Moldova era îngrijorată. Cu toate acestea, au făcut un pas mai mare. În decembrie, șase canale de televiziune din Moldova asociate cu Șor au fost suspendate temporar, în numele prezumției de păstrare a adevărului.

Vă sună cunoscut? Să li se spună agențiilor de informații ce parte a unei povești pot și ce nu pot relata? Nu este vorba doar de Moldova.

Întrebarea de fond este dacă un politician de profil înalt, uneori beligerant, care se luptă cu partidul aflat la putere și cu presa însăși, poate avea parte de un proces echitabil pentru presupusele sale fărădelegi.

William Bowring este profesor de drept la Birkbeck College din cadrul Universității din Londra și avocat din 1974. Este recunoscut ca expert în sistemele juridice din fosta Uniune Sovietică, din care a făcut parte și Republica Moldova. Timp de 20 de ani, în mai mult de 100 de ocazii, el a depus mărturii de expert în diverse proceduri privind mai multe țări din fosta Uniune Sovietică.

Profesorul Bowring a emis un raport care ridică serioase îngrijorări în legătură cu cauza juridică împotriva omului de afaceri și politicianului moldo-israelian. Răspunzând la întrebarea dacă sistemul judiciar din Moldova ar putea garanta lui Șor dreptul la un proces echitabil în temeiul articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, domnul Bowring afirmă clar.

“Propria mea concluzie”, spune el în raportul său, “susținută cumulativ de toate aceste rapoarte, este că dl Șor s-ar fi confruntat (ca și orice persoană de proeminență și nepopularitate față de regim) cu un risc și un pericol real de prejudiciu în cadrul procedurilor penale împotriva sa în Moldova, de proces inechitabil și de încălcări grave ale drepturilor sale în temeiul CEDO.”

Concluziile sale sunt ilustrate de faptul că, între 1997, când Moldova a ratificat CEDO, și 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat peste 470 de hotărâri în cauze moldovenești, dintre care 90% identifică încălcări ale drepturilor omului de către instanțele moldovenești. Ouch.

Raportul profesorului Bow a apărut la doar câteva zile după ce Curtea Districtuală a SUA pentru Districtul Columbia a emis un ordin împotriva unui cetățean moldovean și fost angajat al Fondului Monetar Internațional, declarându-l vinovat de sfidare civilă condiționată pentru că nu s-a conformat la două citații.

Șor a cerut instanței din Washington să acorde o depoziție în privința unui cetățean moldovean și fost angajat al FMI, Matei Dohotaru, în legătură cu procedurile penale ale lui Șor în Moldova.

Dohotaru a fost un martor-cheie împotriva lui Șor în dosarul fraudei bancare din Moldova, care este încă în curs de soluționare în instanțele moldovenești. El a furnizat probe împotriva lui Șor în 2017 și apoi a părăsit imediat țara. Credibilitatea sa a fost pusă sub semnul întrebării. Instanța americană a fost de acord că este corect și rezonabil ca Șor să poată să-l chestioneze pe Dohotaru.

Cu toate acestea, dl Dohotaru nu s-a prezentat niciodată la depozițiile sale din Washington și a fost reținut pentru sfidarea condiționată a legii civile pentru că nu s-a conformat la două citații. Instanța a emis amenzi zilnice de 500 și 1.000 de dolari împotriva sa și i-a ordonat să plătească cheltuielile de judecată ale lui Șor.

Refuzul de a se conforma unei citații federale este o infracțiune gravă în Statele Unite. Echipa lui Șor descrie victoria în instanță în SUA ca fiind un “progres” care ar trebui să fie util în apelul său la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

De ce este important? Drepturile fundamentale ale omului stabilesc că justiția ar trebui să fie echitabilă, indiferent de locul în care trăiești sau de poziția ta în viață. Chiar dacă cineva este obraznic, nepoliticos sau egocentric, justiția trebuie să fie învăluită doar în adevăr.

Indiferent dacă cineva este bogat sau sărac, simpatic sau jignitor, popular din punct de vedere politic sau un parazit al societății, justiția trebuie să fie oarbă și să poarte o balanță echilibrată.

Așa este și în Moldova pentru Ilan Șor. Este valabil și în Statele Unite pentru Donald Trump.

Politica nu are un loc legitim în sala de judecată”.