Seceta extremă din nordul Italiei s-a dublat în ultimele două decenii, creând un climat care seamănă din ce în ce mai mult cu cel din Etiopia și Cornul Africii, arată o cercetare, conform TheGuardian şi Adevarul.ro.

Analiza imaginilor din satelit și a datelor realizate de oamenii de știință dezvăluie modul în care încălzirea globală generează un efect în lanț, creând fenomene extreme neregulate. Analiza datelor climatice publicată de WaterAid și de universitățile Cardiff și Bristol arată că, sub presiunea climatică extremă, zonele care se confruntau cu secete frecvente sunt acum mai predispuse la inundații frecvente, în timp ce alte regiuni predispuse în mod istoric la inundații au acum secete mai frecvente.

Regiunea Shabelle din sudul Etiopiei, care, între 1980 și 2000, a cunoscut numeroase perioade de inundații, prezintă o schimbare spre secetă prelungită și severă, se arată în analiza publicată marți. Râul Shabelle, care este o sursă majoră de apă pentru Somalia, a cunoscut recent cele mai grave condiții de secetă din Cornul Africii. Secetele din ce în ce mai frecvente se reflectă în nordul Italiei, iar cercetarea arată că numărul perioadelor de secetă intensă cu care s-au confruntat ambele zone a crescut de mai mult de două ori din anul 2000.

Dar, ca parte a ceea ce cercetătorii descriu ca fiind o "răsturnare a hazardului climatic", secetele din ambele regiuni sunt punctate de precipitații extreme care provoacă inundații devastatoare, așa cum s-a întâmplat în regiunea Lombardia din Italia în această vară.

Cercetarea a examinat frecvența și amploarea pericolelor de inundații și secetă din ultimii 41 de ani în locații din șase țări

Aceste șase țări sunt: Pakistan, Etiopia, Uganda, Burkina Faso, Ghana și Mozambic. Italia a fost inclusă ca o comparație europeană.

Potrivit cercetătorilor, milioane de oameni care trăiesc în unele dintre cele mai sărace zone ale lumii, unde comunitățile sunt adesea prost echipate pentru a le face față, sunt afectate de efectele extreme ale climei.

Tim Wainwright, directorul general al WaterAid, a declarat că criza climatică este o criză a apei în întreaga lume. "Clima noastră a devenit din ce în ce mai imprevizibilă, cu consecințe devastatoare", a spus el.

"De la terenuri agricole afectate de secetă la așezări devastate de inundații, comunitățile din Pakistan, Burkina Faso, Ghana și Etiopia se confruntă cu efecte alarmante ale “biciului climatic”; Uganda se confruntă cu inundații tot mai catastrofale, iar Mozambic cu un amestec haotic de ambele extreme."

Cercetarea a fost publicată în ajunul conferinței ONU privind clima mondială

"Nu poate fi un alt summit în care să se renunțe la adaptarea la schimbările climatice", a declarat Wainwright. "Liderii noștri trebuie să recunoască urgența și să prioritizeze acum investițiile în sisteme de apă robuste și rezistente."

WaterAid face apel la liderii mondiali de la Cop28 să acorde prioritate apei curate, salubrizării decente și igienei ca componente cheie ale programelor de adaptare la schimbările climatice, precum și să solicite o creștere rapidă a investițiilor în securitatea apei în țările cu venituri mici și medii.

Comunitățile care se confruntă cu schimbările climatice cauzate de fenomene meteorologice extreme sunt unele dintre cele mai puțin capabile să le facă față. În 2022, satul Bachal Bheel din regiunea Badin din sud-estul Pakistanului a fost devastat de inundații catastrofale care au cuprins două treimi din țară.

Datele arată că Mbale, o regiune estică a Ugandei aflată la umbra Muntelui Elgon, se confruntă cu condiții mult mai umede, ceea ce a creat inundații fără precedent în ultimii trei ani. WaterAid a vorbit cu Okecho Opondo, un profesor de școală primară pensionar, care a declarat că schimbarea tiparelor meteorologice a cauzat probleme uriașe.

"Suntem într-o confuzie totală. Lunile care erau ploioase sunt acum uscate. Când vin ploile, acestea pot fi scurte, dar abundente, ceea ce duce la inundații", a spus ea. "În alte ocazii, perioadele ploioase sunt prea lungi, ceea ce duce la distrugerea infrastructurii și la pierderea recoltelor. Iar apoi, perioadele secetoase pot fi foarte lungi, ceea ce duce și mai mult la pierderea recoltelor și foamete."

Katerina Michaelides, profesor de hidrologie a terenurilor uscate la Institutul Cabot pentru Mediu al Universității din Bristol și coautor principal al cercetării, a declarat că defalcarea climei nu duce la schimbări monolitice. "În schimb, profilul de pericol pentru orice regiune este posibil să se schimbe în moduri imprevizibile. Acești factori trebuie să fie luați în considerare pentru a sprijini adaptarea la schimbările climatice pentru viețile și mijloacele de trai ale oamenilor de pe tot globul."