Este, în prezent, „inevitabil” ca pragul de 1,5 grade Celsius de încălzire globală să fie depăşit „în mod constant pe parcursul mai multor ani” şi există o posibilitate din două ca acest lucru să se întâmple în doar şapte ani, au avertizat marţi oamenii de ştiinţă din cadrul Global Carbon Project, care au îndemnat la acţiune, transmite Digi24.ro.

Potrivit acestui studiu de referinţă prezentat la summitul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru climă în curs de desfăşurare la Dubai, se preconizează că emisiile de CO2 rezultate din utilizarea cărbunelui, gazului şi petrolului la nivel mondial pentru încălzire, iluminat sau transport vor creşte, atingând un nou record în 2023.

În 2015, prin Acordul de la Paris, liderii mondiali au stabilit obiectivul de limitare a încălzirii globale la pragul de +1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale pentru evitarea valurilor de căldură repetate şi a schimbărilor profunde, chiar ireversibile, provocate naturii de acţiunea umană.

„Liderii reuniţi la COP28 vor trebui să cadă de acord cu privire la reducerea rapidă a emisiilor de combustibili fosili, chiar şi pentru a menţine obiectivul de 2 grade Celsius”, a declarat cercetătorul britanic Pierre Friedlingstein, care a supervizat acest studiu, la care au participat 150 de cercetători din mai multe ţări.

Cu toate acestea, „măsurile care vizează reducerea emisiilor de carbon provenite de la combustibilii fosili rămân teribil de lente”, a criticat omul de ştiinţă.

„Timpul rămas între momentul prezent şi pragul de +1,5 grade Celsius se micşorează la viteză maximă; trebuie să acţionăm acum”, a adăugat el.

Anul trecut, aceşti oameni de ştiinţă au estimat că acest nivel critic de creştere cu 1,5 grade Celsius va fi atins peste nouă ani.

Emisiile mondiale au crescut de patru ori mai mult față de 1960 

În detaliu, studiul estimează că emisiile mondiale totale de dioxid de carbon adăugat în atmosferă, în 2023, vor ajunge la 40,9 miliarde de tone (GtCO2).

Aceasta este de patru ori mai mult comparativ cu anul 1960, iar curba emisiilor, în loc să se reducă, înregistrează un platou de zece ani, au subliniat cercetătorii.

Defrişările, în special în Brazilia, Republica Democrată Congo şi Indonezia, îşi spun cuvântul, însă rolul lor este minim în comparaţie cu utilizarea combustibililor fosili şi a cimentului, în continuare scăpată de sub control, cu 36,8 GtCO2 (+1,1% comparativ cu 2022), potrivit AFP.

În 26 de ţări, care reprezintă 28% din emisiile la nivel mondial, s-au făcut eforturi în vederea reducerii emisiilor provenite din utilizarea combustibililor fosili (-7,4% în Uniunea Europeană, -3% în Statele Unite), însă acest lucru nu este suficient, conform studiului.

Revenirea transportului aerian internaţional a făcut ca emisiile din acest sector să crească cu 28,2% în acest an, după doi ani de recuperare a decalajelor, subliniază studiul.

Cărbunele, poluatorul numărul unu, este în continuare utilizat pe scară largă, iar emisiile rezultate ar urma să crească din nou în acest an (+1,1%). Utilizarea cărbunelui a înregistrat o creştere, cu precădere în China şi India, dar şi în alte zone ale lumii, şi a scăzut considerabil în Uniunea Europeană şi în Statele Unite, care îl înlocuiesc, însă, cu gaz.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru petrol (32% din emisiile mondiale, faţă de 41% în cazul cărbunelui), în cazul căruia se preconizează o creştere a emisiilor în 2023 (+1,5%), impulsionată de China şi India, comparativ cu o uşoară scădere în restul lumii.

În cazul gazului, tendinţa este aceeaşi (+0,5%), ca şi în cazul cimentului (+0,8%).