Iarna devine tot mai "stranie". Ministerul Mediului explică ce se întâmplă, ce ne așteaptă pe viitor și care sunt cauzele fluctuațiilor de temperatură
Foto: g4media.ro
De ce se întâmplă asta, ce ne așteaptă în viitor, și care sunt cauzele acestor fluctuații de temperatură. Ministerul Mediului vine cu câteva calcule ale reprezentanților de la Hidro-Meteo, care aduc în atenție aspecte relevante privind evoluția sezonului de iarnă tot mai „stranie”.
Potrivit Ministerului Mediului, cel mai cald sezon de iarnă în Republica Moldova din întreaga perioadă de observații meteorologice (1886-2023), a fost în anul 2020. Temperatura medie a aerului pentru acel sezon a constituit în teritoriu: +1,6..+3,3ºС, fiind cu 4,3-5,4ºС mai ridicată față de normă. Сonform datelor stației meteorologice Chişinău, temperatura medie a aerului pentru acea perioadă a constituit: +3,1ºС (cu 4,9°С mai ridicată faţă de normă) și s-a plasat pe locul unu în şirul anilor cu temperaturi medii ridicate pentru sezonul de iarnă.
În sezonul de iarnă 2023, în Republica Moldova, temperatura medie a aerului a constituit: în teritoriu: +0,6..+2,8ºС, fiind cu 3,0-3,8ºС mai ridicată faţă de normă și se semnalează în medie o dată în 15-20 ani. Conform datelor stației meteorologice Chişinău, temperatura medie a aerului a fost de: +2,0ºС (cu 3,8°С mai ridicată faţă de normă) și s-a plasat pe locul 3 în şirul anilor cu temperaturi medii ridicate pentru sezonul de iarnă .
De asemenea, instituţia menţionează că cele mai calde 5 ierni (2020, 2007, 2023, 2022, 2016) din întreaga perioadă de observații meteorologice s-au grupat în ultimii 20 ani, iar cele mai fierbinți 3 ierni – în ultimii 10 ani. Pentru ultimii 10 ani (2013-2023), în 9 sezoane de iarnă temperatura medie sezonieră a fost mai ridicată față de normă.
"Însă, trebuie luat în considerare că, în cele mai calde ierni, nu se exclude posibilitatea apariției unor situații cu valori extreme de temperaturi pe intervale scurte de timp.
Cea mai rece iarnă în perioada 2003-2023 s-a semnalat în anul 2003, când temperatura medie a aerului pentru acel sezon a constituit în teritoriu: -4,5..-6,0ºС, fiind cu 3,0-3,4ºС mai scăzută faţă de normă, și se atestă în medie o dată în 10-15 ani din toată perioada de observații.
Toate aceste schimbări se întâmplă doar din cauza încălzirii globale. Încălzirea globală se referă la creșterea pe termen lung a temperaturii medii de suprafață a Pământului din cauza activităților umane, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2) și metanul în atmosferă. Consecințele încălzirii globale sunt diverse și au un impact larg asupra mediului, ecosistemelor, sănătății umane și sistemelor socio-economice", precizează instituţia.
Iată care sunt acele consecințe cheie:
- Temperaturile medii globale sunt în creștere, ceea ce duce la valuri de căldură mai frecvente și mai intense. Acest lucru poate duce la boli legate de căldură, stres asupra ecosistemelor și provocări pentru agricultură.
- Clima care se încălzește contribuie la topirea ghețarilor și a calotelor polare, ducând la creșterea nivelului mării. Acest lucru reprezintă o amenințare pentru comunitățile de coastă, ecosistemele și infrastructura.
- Încălzirea globală este legată de o creștere a frecvenței și intensității evenimentelor meteorologice extreme, inclusiv uragane, secete, inundații și incendii de vegetație. Aceste evenimente pot avea efecte devastatoare asupra comunităților și ecosistemelor.
- Nivelurile crescute de CO2 în atmosferă duce, de asemenea, la absorbția de către oceane a unor niveluri mai mari de CO2. Acest lucru cauzează acidificarea oceanelor, care poate dăuna vieții marine, în special organismelor cu cochilii sau schelete de carbonat de calciu.
- Încălzirea globală afectează ecosistemele prin modificarea modelelor de temperatură și precipitații. Speciile pot migra sau se pot confrunta cu provocări în adaptarea la schimbările climatice, ceea ce duce la perturbări ale ecosistemelor și la pierderea potențială a biodiversității.
- Schimbările de temperatură și tiparele precipitațiilor pot avea un impact asupra productivității agricole. Unele regiuni pot înregistra scăderea randamentelor culturilor, schimbări în sezonul de vegetație și o susceptibilitate crescută la dăunători și boli.
- Schimbările în tiparele precipitațiilor și topirea zăpezii și a gheții afectează disponibilitatea apei. Acest lucru poate duce la creșterea concurenței pentru resursele de apă, afectând agricultura, industria și populațiile umane.
- Încălzirea globală contribuie la răspândirea bolilor infecțioase, deoarece condițiile climatice în schimbare pot influența habitatele și distribuția vectorilor de boli. Valurile de căldură și evenimentele meteorologice extreme prezintă, de asemenea, riscuri directe pentru sănătatea umană.
Ministerul Mediului explică care sunt perturbațiile sociale și economice:
- Consecințele încălzirii globale pot duce la perturbări sociale și economice, inclusiv deplasarea comunităților din cauza creșterii nivelului mării, migrațiune crescută și provocări la adresa infrastructurii și gestionării resurselor.
- Abordarea încălzirii globale și atenuarea consecințelor acesteia necesită eforturi concertate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, tranziția către surse de energie durabile, adaptarea la schimbările climatice și creșterea rezistenței în comunitățile vulnerabile. Cooperarea internațională și acțiunile individuale sunt cruciale pentru a aborda această provocare globală și pentru a asigura un viitor durabil.