Mulți dintre noi ezită să își facă planuri pentru un nou an de teamă ca la finalul lui să nu fie puși în postura de a recunoaște că nu le-au putut duce la îndeplinire sau că nu a ieșit așa cum și-au dorit, potrivit Adevarul.ro.

Frica de eșec se dovedește de multe ori mai puternică decât potențialele beneficii pe care le obținem dacă decidem să acționăm.

„Orice plan, oricât de slab ar fi, este mai bun decât niciun plan. Mai e și un alt aspect. Dacă nu ne facem noi planuri, cu siguranță vor face alții pentru noi”, ține să puncteze psihologul Stelian Chivu.

Pentru a întocmi un plan de acțiune la început de an sunt necesare cinci etape: scrierea planului, elaborarea mecanismelor declanșatoare, vizualizarea, evaluarea și dăruirea propriei experiențe. Scrierea de mână a planului este o amprentă personală pe care o dăm acestuia, o oglindă ce proiectează stările noastre interioare.

„Scrisul de mână este primul pas în declanșarea mecanismului succesului pentru că în timpul acestei acțiuni se crează conexiuni neuronale care transmit programul din minte în materie, în lumea reală. Scrisul de mână este incomparabil mai relevant, mai eficient, decât scrisul la calculator”, explică psihologul Stelian Chivu.

Scrisul de mână permite conectarea la cele patru sisteme ale creierului: lobii frontali, occipital, temporal și parietal. Nu e vorba doar de scrisul în sine, ci și de atingerea pixului sau stiloului, a hârtiei, și de vizualizarea cuvintelor, dar și de auzirea lor mentală, care în termeni de specialitate se numește „subvocalizare”. Cu alte cuvinte, vorbim în gând.

„Când scriem, folosim emisfera cerebrală stângă, responsabilă de controlul vorbirii și al limbajului, al scrierii, înțelegerii și al descifrării conceptelor complexe, precum matematica. Recomandat este să și vizualizăm cuvintele, astfel încât să activăm și emisfera cerebrală dreaptă, responsabilă printre altele de imaginație și creativitate”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

În a doua etapă e necesar să elaborăm așa numitele mecanisme declanșatoare. Vorbim de fiecare acțiune pe care  e necesar să o întreprindem pentru a ne realiza planul. De pildă, dacă dorim un job, mai întâi ne gândim ce ne-ar place să facem, scriem un CV și apoi începem să căutăm, iar dacă găsim ce ne place, contactăm angajatorul. Pin urmare, este important este să gândim fiecare pas pe care trebuie să îl facem.

Vizualizarea planului de acțiune, a modului în care îl punem în practică și realizarea lui efectivă integrează armonios și emisfera cerebrală dreaptă. Acesta este, de fapt, secretul succesului, prin implicarea în proces a ambelor emisfere cerebrale.

„Când mă văd ieșind fericit de la serviciul pe care mi l-am imaginat că îl voi avea, activăm și emisfera cerebrală dreaptă, iar planul de acțiune va avea șanse mult mai mari de reușită. Ori plan, orice acțiune pe care o întreprindem, are nevoie de energie. Când folosim ambele emisfere cerebrale, nivelul de energie crește exponențial, ca și șansele de reușită a ceea ce ne-am propus”, spune psihologul Stelian Chivu.