Comisia Europeană a propus miercuri să permită fermierilor din blocul comunitar să se folosească de derogarea pentru 2024 din reglementările cuprinse în Politica Agricolă Comună (PAC) care îi obligă să menţină anumite terenuri neproductive, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, notează Digi24.ro.

Propunerea Comisiei, trimisă miercuri statelor membre UE, care vor vota pe acest subiect într-o reuniune a comitetului, oferă primul răspuns politic concret la rezolvarea temerilor fermierilor legate de venituri, se arată în comunicat.

Pentru a primi sprijinul PAC la care sunt îndreptăţiţi, fermierii trebuie să respecte un set de nouă standarde în beneficiul mediului şi climei. Acest principiu de condiţionalitate se aplică la aproape 90% din suprafaţa agricolă utilizată în UE şi are un rol important în integrarea practicile agricole sustenabile. Setul de standarde de bază face referire la GAEC, care înseamnă "bunele condiţii agricole şi de mediu".

Standardul 8 GAEC impune alocarea unei ponderi minime din terenul arabil pentru terenuri sau zone neproductive. Acestea din urmă se referă la terenurile lăsate în pârloagă, dar şi la zone cu gard viu sau copaci. De regulă, fermierii care au mai puţin de zece hectare de teren arabil sunt exceptaţi de la această obligaţie. Miercuri, Comisia Europeană a oferit posibilitatea ca toţi fermierii din UE să fie exceptaţi de la această cerinţă, dar să fie eligibili pentru plăţile directe PAC.

În loc să lase 4% din teren nelucrat sau neproductiv, se va considera că fermierii UE care cultivă plante fixatoare de azot (mazăre, fasole, linte) şi/sau au culturi secundare pe 7% din terenul lor arabil îndeplinesc cerinţele. Culturile secundare sunt plantele care cresc între două culturi principale. Acest culturi pot servi ca furaje pentru animale sau îngrăşăminte verzi. Folosirea plantelor fixatoare de azot şi a culturilor secundare aduce beneficii mediului.

Propunerea Comisiei urmărește să ofere echilibrul adecvat între oferirea, pe de o parte, a unui sprijin adecvat fermierilor, care se confruntă cu numeroase crize, şi, pe de altă parte, pentru protejarea biodiversităţii şi a calităţii solurilor. Măsura va fi votată în următoarele zile de statele membre UE în cadrul reuniunii comitetului. După acea, Executivul comunitar va asigura adoptarea oficială.

Reglementarea se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2024. Statele membre UE care vor să aplice derogarea la nivel naţional trebuie să notifice Comisia Europeană în termen de 15 zile, astfel încât fermierii să fie informaţi cât mai curând posibil. 

Și România a cerut prelungirea acestei derogări

Mai multe state europene, inclusiv Franţa şi România, au cerut o prelungire a acestei derogări.

La reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH), care a avut loc săptămâna trecută, la Bruxelles, ministrul român al agriculturii, Florin Barbu, a solicitat din nou derogări de la standardele 7 şi 8 privind bunele condiţii agricole şi de mediu (rotaţia culturilor şi condiţia de a lăsa nelucrată 4% din suprafaţa fermei), explicând că „atât timp cât noi nu putem rezolva problemele fermierilor români - vorbim aici de directive şi regulamentele Uniunii Europene - cred că trebuie să plecăm acasă atât noi, ca miniştri, cât şi comisarul european”.

„Mesajul este foarte clar: trebuie să luăm derogări de la GAEC 7 şi GAEC 8. Vorbim de GAEC 7 privind rotaţia de culturi, pentru că în România există ferme integrate vegetal cu zootehnie şi nu pot face lucrul acesta. GAEC 8 înseamnă 4% pârloagă teren în România. Spun acest lucru pentru că România la nivel naţional poate demonstra că are 10% pârloagă. Vorbim aici de 1,1 milioane de hectare care sunt neproductive şi de 800.000 de hectare care sunt necultivate în zona canalelor de irigaţii şi desecare. (...) Aşa cum şi în anul 2023 am avut derogare pe aceste două GAEC, solicităm şi în anul 2024 această derogare. Dacă nu putem lua această derogare în Consiliul de miniştri (al UE), cred că atât noi, ca miniştri, cât şi comisarul ar trebui să plecăm acasă, pentru că nu putem rezolva problemele fermierilor din ţările Uniunii Europene”, a declarat în data de 23 ianuarie ministrul Florin Barbu, înaintea Consiliului AGRIFISH.