Agricultura ecologică în prag de faliment
Fructele şi legumele, dar şi plantele bio ar putea dispărea din pieţele şi magazinele din ţară. Statul nu mai subvenţionează agricultura ecologică, motiv pentru care fermierii suportă pierderi de 100 de mii de lei, iar mulţi din ei riscă să dea faliment.
Anul trecut statul a acordat fiecărui fermier un sprijin financiar de 20 % din volumul producţiei ecologice obţinute. Deoarece recoltele de produse bio sunt de trei ori mai mici faţă de cele obţinute în mod tradiţional, cu aceşti bani ei îşi recuperau o parte din cheltuieli. În lipsa subvenţiilor, fermierii spun că vor renunţa la agricultura ecologică.
"Dacă nu vom avea sprijin din partea statului, cred că vom limita producţia sau vom trece la agricultură tradiţională. Fiindcă noi aici avem pierderi de 30 până la 40 de procente, roada e mai mică, cheltuielile mai mari şi riscăm să dăm faliment", spune Alexandru Plugaru, agricultor.
Ar putea fi reduse şi suprafeţele de plante oleaginoase, cultivate ecologic. Alexandru Cotorobai creşte trandafiri, din care se obţin siropuri, ceaiuri şi dulceaţă. El spune că a renunţat, din acelaşi motiv, în 1997, la culturile ecologice, iar anul acesta decizia în cauză ar putea fi una definitivă.
"Am defrişat plantaţiile atunci, dar din 2006 a apărut o ofertă de peste hotare că putem produce trandafiri şi am plantat iar 17 hectare, dar în condiţiile de astăzi pot să spun că o să ieşim la zero", a precizat Alexandru Cotorobai.
Autorităţile însă au o altă explicaţie: "Noi compensăm cheltuielile de conversie şi mai departe se descurcă fiecare frumos şi independent. Noi am mers la un favor care era planificat anul trecut aceptându-le şi la livrare ca să interesăm mai multă lume să se convertească", a declarat Petru Maleru, , director AIPA.
În 2010, statul a alocat 1,5 milioane de lei sub formă de subvenţii pentru dezvoltarea agriculturii ecologice, de care au beneficiat 32 de fermieri.