Suspectul atacurilor teroriste din Norvegia, Anders Behring Breivik, a recunoscut faptele de care este acuzat, precizand că a acţionat de unul singur, fără complici. Acesta a calificat acţiunile sale drept cumplite, dar necesare. Ultimul bilanţ al masacrului indică 93 de morţi, 96 de răniţi şi un număr necunoscut de persoane dispărute.

Un filmuleţ de 12 minute şi un manifest de 1.500 de pagini, postate pe internet de către Anders Behring Breivik, arată că acţiunile sale au fost pregătite încă din toamna anului 2009. Filmuleţul, care promovează lupta anti-islam, îl înfăţişează pe bărbat purtând un costum de scafandru şi o armă automată, cu câteva ore înainte de atacuri. Filmul este însoţit de un text, unde Breivik a scris că va purta uniformă de poliţist. Pe pagina lui Breivik de pe reţeaua de socializare LiveLeak, care a fost închisă, sunt citaţi filosofi precum Machiavelli şi Kant, iar printre cei mai importanţi luptatori creştini împotriva islamizării Europei este pomenit şi domnitorul Munteniei, Vlad Ţepeş. Totodată, în "manifestul", intitulat "2083, o declaraţie de independenţă a Europei", norvegianul vorbeşte despre "folosirea terorismului ca mijloc de trezire a maselor". Acesta mai afirmă că se aşteaptă să fie văzut drept "cel mai mare monstru de după al Doilea Răzoi Mondial".

Între timp, Anders Behring Breivik, în vârstă de 32 de ani, a fost plasat în stare de arest şi pus sub acuzare pentru acte de terorism. Luni el va vorbi în faţa instanţei şi va explica motivele acţiunilor sale.

Anders Behring Breivik a fost arestat pe insula Utoya, după ce timp de o oră şi jumătate a împuşcat mortal cu două arme de foc 86 de oameni. Totodată, în centrul capitalei Oslo 7 oameni îşi pierduse viaţa după explozia a două maşini capcană.