O mare de drapele tricolore şi pancarde pe care scria “Libertate” şi “Independenţă”. Aşa arăta Piaţa Marii Adunări Naţionale pe 27 august 1991. După 20 de ani, tricolorul a rămas expresia cea mai limpede a faptului că bucuria libertăţii este la fel de nepreţuită şi acum.

Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie din Chişinău este acum gazda a sute de drapele cu o istorie specială. Vicedirectorul muzeului, Elena Postică, spune că au fost aduse de muzeografi şi participanţii la marea adunare naţională de acum 20 de ani. De atunci, valoarea lor tot creşte.

”Nu este practic niciun muzeograf care să nu fi adus atunci o fotografie, un steguleţ, sau un prosop, sau o icoană purtată de participanţii la marea adunare naţională, un tricolor confecţionat în mod artizanal. Ceea ce atunci ni se părea obişnuit sau lipsit de mare importanţă, astăzi a devenit obiect de patrimoniu, iar cu trecrea timpului, valoarea acestor piese va spori şi mai mult”, spune Elena Postică, vicedirector al Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie.

Interesant este că multe dintre drapele au fost colectate de muzeografi de etnie rusă, care la acea vreme lucrau la Muzeul de Istorie.

”Cea mai mare parte a materialelor le-au adunat muzeografii noştri. Ori ei au fost nu pur şi simplu participanţi sau martori oculari ai evenimentelor, ci au adunat cu migală orice mărturie istorică care ar vorbi despre acele evenimente”, afirmă Postică.

Pe de altă parte, unele steaguri sunt mai mult decât simboluri ale unor momente istorice. 

”Multe dintre aceste piese care astăzi o valoare deosebit de mare pentru noi şi istoria noastră au fost confecţionate direct chiar de participanţii la marea adunare naţională din 1991. Lozincile pe care le-au purtat ei au un mesaj foarte simplu, care exprimă năzuinţa oamenilor de a vedea Moldova independentă, prosperă din punct de vedere economic”, menționează vicedirectorul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie.

Toate elementele colecţiei dedicate libertăţii au fost aduse la Muzeul de Istorie din diferite colţuri ale ţării.

”Acest drapel cu stema Republicii Moldova a fost dăruit muzeului chiar n ziua de 27 august 1991, de către un grup de voluntari din oraşul Cimişlia. Aici avem un drapel pe care l-au purtat cei veniţi din raionul Cahul, membri ai frontului popular din Cahul. Încă un drapel confecţionat de membrii frontului popular de la Ungheni”, explică Elena Postică.

Cea mai de preţ relicvă pentru Muzeul de Istorie este drapelul cu stema de stat, pe care deputaţii care au votat independenţa şi-au lăsat semnăturile.

”Astăzi, publicul nostru are posibilitatea să admire acest drapel şi să-şi aducă aminte de cei care au votat declaraţia de independenţă, de personalităţile care au fost la începuturile acestei lupte pentru renaştere naţională, independenţă şi libertate”, spune vicedirectorul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie.