5 IUNIE, Ziua mondială a mediului înconjurător
foto: publika.md
Ziua mondială a mediului înconjurător este aniversată la data de 5 iunie a fiecărui an. Prin marcarea acestei zile Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens, scrie agerpres.ro.
Fiecare Zi mondială a mediului înconjurător este organizată în jurul unei teme, recomandată de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). UNEP reprezintă autoritatea globală de mediu la nivel mondial care stabileşte agenda globală de mediu şi promovează implementarea coerentă a dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile în cadrul sistemului ONU. Misiunea UNEP este să ofere o direcţie şi să încurajeze parteneriatul în îngrijirea mediului, informând şi dând posibilitatea naţiunilor şi popoarelor de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii fără a o compromite pe cea a generaţiilor viitoare, potrivit https://www.unenvironment.org.
Tema din 2019 - #BeatAirPollution - pune accentul pe combaterea poluării aerului, după cum se arată pe site-ul https://www.unenvironment.org.
Poluarea aerului poate părea o problemă complexă, dar noi toţi ne putem aduce contribuţia pentru a o reduce. Înţelegerea diferitelor tipuri de poluare şi a felului în care acestea afectează sănătatea şi mediul înconjurător ne va ajuta să luăm măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului din jurul nostru, se menţionează şi pe site-ul https://www.worldenvironmentday.global/.
Poluarea aerului este prezentă pretutindeni în jurul nostru. În interiorul locuinţelor, în aer liber, în oraşe ca şi în mediul rural. Ea ne afectează pe toţi, fie că ne dăm seama sau nu. Fără aer nu poate exista viaţă, dar respirarea aerului poluat ne condamnă la o viaţă afectată de boli şi la o moarte timpurie. Pe stradă şi în interiorul casei, sursele de aer poluat pot fi foarte diferite, totuşi efectele lor sunt la fel de periculoase. Astfel, astmul, alte boli respiratorii, precum şi boli de inimă se numără printre efectele negative asupra sănătăţii cunoscute ca fiind provocate de aerul poluat. Aerul poluat creează o situaţie de urgenţă în domeniul sănătăţii.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în fiecare an aproximativ 7 milioane de decese premature sunt atribuite poluării aerului - ceea ce reprezintă 800 de persoane care mor în fiecare oră sau 13 în fiecare minut. În ansamblu, poluarea aerului este responsabilă pentru mai multe decese decât mulţi alţi factori de risc, inclusiv malnutriţia, consumul de alcool şi inactivitatea fizică, se arată pe site-ul https://www.worldenvironmentday.global/. Copiii sunt cel mai mult expuşi riscului. La nivel global, 93 la sută dintre copii respiră aer care conţine concentraţii mai mari de poluanţi decât cele considerate de OMS ca fiind sigure pentru sănătatea umană.
În case, poluarea aerului provine în mare parte de la combustibili şi de la sistemele de încălzire şi de gătit cu emisii ridicate. Oraşele aglomerate şi traficul din suburbii reprezintă factori de bază ai poluării aerului în exterior. Totodată, poluarea şi sărăcia sunt strâns legate între ele. Potrivit OMS, aproape 4 milioane din cele aproximativ 7 milioane de persoane care mor în fiecare an din cauza unor afecţiuni provocate de poluare aerului trăiesc în regiunea Asia-Pacific, indică, de asemenea,https://www.worldenvironmentday.global/.
Mai recent, într-un raport prezentat de ONU la 15 mai 2019, la Geneva, se arată că riscuri tot mai complexe, numeroase şi interdependente, de la încălzirea globală la poluare şi epidemii, ameninţă supravieţuirea umană dacă vor fi lăsate să escaladeze.
Ziua mondială a mediului înconjurător a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972. Acest an a marcat un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaţionale în domeniul mediului, prin organizarea, sub auspiciile ONU, a celei dintâi mari conferinţe privind problemele de mediu. Această conferinţă a avut loc la Stockholm, în Suedia, între 5-16 iunie, şi este cunoscută sub numele de Conferinţa de la Stockholm, conform www.un.org.
La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului. Tot la 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat o altă rezoluţie, care a dus la crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
România organizează an de an o serie de manifestări (acţiuni de informare, conştientizare şi educaţie ecologică, acţiuni de ecologizare, dezbateri şi mese rotunde etc.) prin care este marcată Ziua mondială a mediului.
Fiecare Zi mondială a mediului înconjurător este organizată în jurul unei teme, recomandată de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). UNEP reprezintă autoritatea globală de mediu la nivel mondial care stabileşte agenda globală de mediu şi promovează implementarea coerentă a dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile în cadrul sistemului ONU. Misiunea UNEP este să ofere o direcţie şi să încurajeze parteneriatul în îngrijirea mediului, informând şi dând posibilitatea naţiunilor şi popoarelor de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii fără a o compromite pe cea a generaţiilor viitoare, potrivit https://www.unenvironment.org.
Tema din 2019 - #BeatAirPollution - pune accentul pe combaterea poluării aerului, după cum se arată pe site-ul https://www.unenvironment.org.
Poluarea aerului poate părea o problemă complexă, dar noi toţi ne putem aduce contribuţia pentru a o reduce. Înţelegerea diferitelor tipuri de poluare şi a felului în care acestea afectează sănătatea şi mediul înconjurător ne va ajuta să luăm măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului din jurul nostru, se menţionează şi pe site-ul https://www.worldenvironmentday.global/.
Poluarea aerului este prezentă pretutindeni în jurul nostru. În interiorul locuinţelor, în aer liber, în oraşe ca şi în mediul rural. Ea ne afectează pe toţi, fie că ne dăm seama sau nu. Fără aer nu poate exista viaţă, dar respirarea aerului poluat ne condamnă la o viaţă afectată de boli şi la o moarte timpurie. Pe stradă şi în interiorul casei, sursele de aer poluat pot fi foarte diferite, totuşi efectele lor sunt la fel de periculoase. Astfel, astmul, alte boli respiratorii, precum şi boli de inimă se numără printre efectele negative asupra sănătăţii cunoscute ca fiind provocate de aerul poluat. Aerul poluat creează o situaţie de urgenţă în domeniul sănătăţii.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în fiecare an aproximativ 7 milioane de decese premature sunt atribuite poluării aerului - ceea ce reprezintă 800 de persoane care mor în fiecare oră sau 13 în fiecare minut. În ansamblu, poluarea aerului este responsabilă pentru mai multe decese decât mulţi alţi factori de risc, inclusiv malnutriţia, consumul de alcool şi inactivitatea fizică, se arată pe site-ul https://www.worldenvironmentday.global/. Copiii sunt cel mai mult expuşi riscului. La nivel global, 93 la sută dintre copii respiră aer care conţine concentraţii mai mari de poluanţi decât cele considerate de OMS ca fiind sigure pentru sănătatea umană.
În case, poluarea aerului provine în mare parte de la combustibili şi de la sistemele de încălzire şi de gătit cu emisii ridicate. Oraşele aglomerate şi traficul din suburbii reprezintă factori de bază ai poluării aerului în exterior. Totodată, poluarea şi sărăcia sunt strâns legate între ele. Potrivit OMS, aproape 4 milioane din cele aproximativ 7 milioane de persoane care mor în fiecare an din cauza unor afecţiuni provocate de poluare aerului trăiesc în regiunea Asia-Pacific, indică, de asemenea,https://www.worldenvironmentday.global/.
Mai recent, într-un raport prezentat de ONU la 15 mai 2019, la Geneva, se arată că riscuri tot mai complexe, numeroase şi interdependente, de la încălzirea globală la poluare şi epidemii, ameninţă supravieţuirea umană dacă vor fi lăsate să escaladeze.
Ziua mondială a mediului înconjurător a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972. Acest an a marcat un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaţionale în domeniul mediului, prin organizarea, sub auspiciile ONU, a celei dintâi mari conferinţe privind problemele de mediu. Această conferinţă a avut loc la Stockholm, în Suedia, între 5-16 iunie, şi este cunoscută sub numele de Conferinţa de la Stockholm, conform www.un.org.
La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului. Tot la 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat o altă rezoluţie, care a dus la crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
România organizează an de an o serie de manifestări (acţiuni de informare, conştientizare şi educaţie ecologică, acţiuni de ecologizare, dezbateri şi mese rotunde etc.) prin care este marcată Ziua mondială a mediului.