Nu există nicio îndoială, fumatul dăunează grav sănătății, întrucât afectează aproape toate organele corpului, provoacă multe boli și reduce viața fumătorilor, în general. De-a lungul timpului, însă, fumatul a fost sursa mai multor mituri. De la ideea că țigările afectează doar sănătatea fumătorilor până la faptul că nicotina ar fi principala sursă a bolilor legate de fumat, toate s-au adeverit cu timpul a fi false. Vă prezentăm mai jos câteva dintre miturile cele mai des întâlnite.

 Mit 1: Țigările afectează doar sănătatea fumătorilor

Studiile au arătat că daunele provocate de fumatul pasiv se produc în doar cinci minute. Astfel, atunci când vă aflați în apropierea unei persoane care fumează inhalați aceleași substanțe toxice ca și aceasta.

După cinci minute de fumat pasiv arterele devin mai puțin flexibile, la fel ca la o persoană care fumează o țigară. După 20-30 de minute, sângele fumătorului pasiv începe să se coaguleze, iar depozitele de grăsime din vase cresc riscul de atac de cord și de accident vascular cerebral.

După două ore de fumat pasiv, se poate dezvolta o bătaie neregulată a inimii (aritmie) și se poate declanșa un atac de cord sau alte probleme cardiace grave.

De altfel, fumatul pasiv crește riscul de boli respiratorii la copii, inclusiv astm, bronșită și pneumonie. Dacă locuiți cu o persoană care fumează, aveți un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni precum cancerul pulmonar și bolile de inimă.

Mit 2: Nicotina provoacă cancer pulmonar și alte boli

Unii oameni cred că nicotina este cauza principală a bolilor legate de fumat, însă știința spune altceva. Studiile au demonstrat faptul că fumul de țigară este, de fapt, responsabil de cea mai mare parte a afecțiunilor. Fumul emis în timpul arderii tutunului conține peste 6000 de substanțe chimice, multe dintre care s-au dovedit a fi cancerigene. Potrivit studiilor, acest amestec de substanțe chimice și nu nicotina este cauza afecțiunilor grave la fumători, inclusiv a celor letale, precum boala pulmonară obstructivă cronică și cancerul.

În același timp, nicotina nu este lipsită de riscuri, întrucât provoacă dependență. Totodată, această substanță duce la eliberarea dopaminei, provocând creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale.

Mit 3: Țigara este naturală și mai puțin nocivă decât alternativele

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că modalitatea prin care nicotina ajunge în organism este un factor extrem de important. Astfel, cel mai toxic mod de livrare a nicotinei sunt țigările, întrucât acesta presupune arderea tutunului, iar combustia și produsele sale, precum metalele grele, monoxidul de carbon și cianura de hidrogen, au efecte nefaste asupra sănătății.

În urma examinării datelor științifice disponibile, Guvernul Marii Britaniii a concluzionat că țigările electronice sunt cu 95% mai puțin dăunătoate decâte țigările traduționale și pot ajuta fumătorii să renunțe la acest obicei nociv.

În iulie 2020, Agenția pentru Alimente și Medicamente din SUA a acordat sistemului de încălzire a tutunului statutul de produs de tutun cu risc redus. FDA a concluzionat că  studiile ştiinţifice au arătat că trecerea completă de la ţigările convenţionale la sistemul de încălzire a tutunului reduce semnificativ expunerea corpului la chimicalele dăunătoare sau posibil dăunătoare.

Livrarea nicotinei are loc și prin intermediul produselor medicamentoase, care sunt mai puțin nocive deoarece elimină arderea. Acesta este motivul pentru care Agenția pentru Alimente și Medicamente din SUA a aprobat terapii de înlocuire a nicotinei prin intermediul gumelor, pastilelor și plasturilor.

Totuși, specialiștii subliniază faptul că asemenea produse nu fac decât să reducă riscurile, dar nu le elimină în totalitate. În același timp, utilizarea acestora nu este recomandată persoanelor nefumătoare.

Mit 4: Toate alternativele sunt la fel

Alternativele fără fum nu ard tutun, fapt ce presupune mai puține riscuri decât continuarea fumatului.

Totuși, există și anumite diferențe între alternative. De exemplu, un plasture cu nicotină este un produs cu răspuns constant. Lipit pe piele, acesta oferă o doză constantă de nicotină în timp ce este purtat. Astfel, poate fi nevoie de câteva ore pentru ca nivelul de nicotină să crească după ce a fost aplicat plasturele.

Guma de mestecat cu nicotină, pastilele, spray-urile bucale și inhalatoarele sunt produse cu răspuns rapid. Acestea furnizează nicotină imediat după ce sunt utilizate.

Totodată, există o serie de diferențe între dispozitivele de încălzire a tutunului și țigările electronice. Produsele care încălzesc tutunul funcționează într-un anumit interval de temperatură, folosind, în general, un sistem electronic de control al căldurii pentru a preveni arderea acestuia. Pe de altă parte, țigările electronice vaporizează, de obicei, o soluție lichidă care conține nicotină.

 Totuși, cea mai bună alegere este întotdeauna să renunțați complet la tutun și la nicotină, fiindcă aceasta este unica metodă de a elimina în totalitate riscurile.

Mit 5: „Bunicul meu a fumat țigări până la 90 de ani și era sănătos”

Nu există fumători sănătoși, mai ales atunci când este vorba despre prevenirea cancerului. Consumul de tutun este responsabil pentru o treime din toate tipurile de cancer. Totodată, fumatul cauzează 90% din cazurile de cancer pulmonar și provoacă  boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și boli pulmonare.

Medicii spun că fumatul nu poate fi comparat cu alți factori de risc, cum ar fi consumul de alimente nesănătoase, de exemplu. În timp ce puteți compensa o masă ocazională bogată în calorii prin exerciții fizice, aceleași reguli de echilibru nu se aplică în cazul fumatului.

Acest lucru este valabil pentru toți fumătorii. Chiar și cei care nu au observat simptomele negative cum ar fi un sistem imunitar slăbit, dificultăți de respirație sau tuse frecventă. Dacă un fumător nu resimte aceste simptome, el prezintă totuși un risc crescut de cancer și alte boli.

Totodată, un studiu al Universității Cambridge a demonstrat că asocierea dintre fumat, schizofrenie și depresie se datorează, cel puțin în parte, unui efect cauzal al fumatului, ceea ce reprezintă o dovadă suplimentară a consecințelor negative ale acestui viciu asupra sănătății mintale.

În același timp, specialiștii susțin că niciodată nu este prea târziu să renunți la fumat. Totuși, organismul are nevoie de timp pentru a repara daunele provocate de acest obicei. Astfel, potrivit unor studii, ar fi nevoie de la 2 până la 20 de ani pentru reducerea riscurilor până a ajunge la același nivel cu cel al persoanelor care nu au fumat niciodată.