(UPDATE 18:57) 52 la sută dintre alegătorii din Găgăuzia au votat până la ora 18:30. Alegerile pot fi considerate valabile. Comisia Electorală de la Comrat a primit 19 plângeri.

(UPDATE 18:01) De la secţia de votare de satul Beşalma, raionul Comrat, au dispărut 370 de buletine de vot.

(UPDATE 15:58) 42 la sută dintre alegătorii din Găgăuzia au votat, până la ora 15.30. Datele au fost prezentate acum câteva minute de reprezentanţii comisiei electorale de la Comrat. Cea mai mare prezenţă se atestă în municipiul Comrat.

(UPDATE 12:54) Peste 25,8% din cetăţenii cu drept de vot au participat la scrutinul dinautonomia găgăuză. Rata de participare a ajuns la peste 36% în unele sate, cum ar fi Cheselia Rusă din raionul Ceadîr Lunga..

Comisia electorală de la Comrat se convoacă în şedinţă pentru a studia nouă plângeri parvenite până la ora 13.00. Declaraţiile au fost făcute de preşedintele Comisiei Valentin Kara. 

(UPDATE 12:06) Ştampila de vot de la secţia de votare din satul Dizghingea a fost ruptă. Membrii biroului electoral au înlocuit-o cu alta, iar Comisia Electorală de la Comrat a notificat Procuratura şi SIS. 

Scrutinul din autonomie este supravegheat de 200 de observatorii naţionali şi internaţionali, iar pentru a fi validate la alegeri trebuie să se prezinte peste 50% din votanţi.

(10:07) Peste 100 de mii de oameni cu drept de vot din Găgăuzia sunt aşteptaţi astăzi la scrutinul pentru alegerea başcanului. Secţiile de votare au fost deschise de la ora şapte.

Până la ora 09:45, la alegerile din Găgăuzia au participat 5,3 la sută din alegători, potrivit datelor Comisiei Electorale de la Comrat. 

Scrutinul nu este lipsit de incidente. 97 de buletine de vot au dispărut de la o secţie din Comrat, iar autorităţile au sesizat procuratura regiunii. Un membru de la Biroul electoral de la această secţia a declarat corespondentului Publika TV că ar fi vorba despre o eroare tehnică.

Procesul electoral în sudul Moldovei se va încheia la ora 21:00.

Înainte de a merge la alegeri, alegătorii vor trebui să se asigure că au la ei buletinul de identitate în baza căruia îşi vor putea exercita dreptul la vot. Procedura de vot este ca şi la alegerile parlamentare din 2014.

După ce va primi buletinul, alegătorul va merge să voteze în cabina de vot. Aceasta va fi fără draperii ca şi la alegerile parlamentare de anul trecut.

Pentru prima dată alegătorii din regiune vor aplica în buletinele de vot ştampila cu inscripţia în găgăuză "Secitim", ceea ce în traducere înseamnă "votat".

Organizarea alegerilor başcanului au costat mai mult de 1,5 milioane de lei.

PUBLIKA.MD notează că primele alegeri ale başcanului Găgăuziei s-au desfăşurat în mai 1995. La baza acestora a stat Regulamentul provizoriu privind alegerea başcanului Găgăuziei, aprobat de Guvernul Moldovei la începutul aceluiaşi an.

Primul guvernator al autonomiei a devenit Gheorghe Tabunşcic. El a câştigat alegerile în faţa contracandidatului său Mihail Kendighelean cu 64 la sută din voturi.

În august 1999, Tabunşcic a fost succedat de Dumitru Croitor. După 2001, activitatea guvernatorului a fost blocată constant de confruntări politice. Croitor a fost acuzat de abuz de putere şi relaţii cu liderii regiunii transnistrene. În urma unui referendum local, el a fost revocat.

În această perioadă, interimatul a fost exercitat de Valeri Ianioglo, Ivan Cristioglo şi Gheorghi Molla. Fiecare dintre cei trei a guvernat câte aproximativ o lună.

În data de 20 octombrie 2002, în urma alegerilor repetate, fotoliul de başcan al regiunii a fost câştigat din nou de Gheorghe Tabunşcic. După scrutinul din 17 decembrie 2006, unitatea teritorial-autonomă Găgăuzia a fost condusă de către Mihail Formuzal. Mandatul lui a expirat în data de 14 februarie 2015.

Başcanul este ales pentru un termen de patru ani, în cadrul unui scrutin general, pe bază alternativă. El trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova şi poate candida pentru două mandate consecutive. Guvernatorul Găgăuziei emite hotărâri și dispoziții, care sunt executorii în toată autonomia. Başcanul este numit, prin decret prezidenţial, membru al Guvernului.

Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă, cu statut juridic special, în componenţa Republicii Moldova şi are ca lege supremă Regulamentul autonomiei. Documentul stabileşte clar că regiunea este guvernată în corespundere cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova.

În data de 19 august 1990, etnicii găgăuzii au proclamat o republică separatistă la sud, în jurul oraşului Comrat, care nu a fost recunoscută de autorităţile de la Chişinău.

Abia în 1994, regiunea a obţinut statut special de autonomie. Cea mai importantă funcţie în ierarhia administrativă este cea de başcan.

Legislativul Găgăuziei poartă denumirea de Adunare Populară şi are drept de iniţiativă legislativă în Parlamentul ţării. Forul este reprezentat de 35 de deputaţi, aleşi pe un termen de patru ani. Instituţia are competenţa de a adopta acte normative, de a participa la promovarea politicii interne a ţării în problemele ce vizează interesele Găgăuziei şi de organizarea teritorială locală.

Potrivit recensământului populaţiei din anul 2004, găgăuzii reprezintă aproximativ patru la sută din populaţia Republicii Moldova.