Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim a prezentat, în şedinţa de azi a Parlamentului, proiectul de lege privind aprobarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016. Timp de mai bine de oră, deputaţii i-au pus întrebări referitoare la Strategie şi implementarea acesteia, cele mai multe vizând actele de corupţie în sistem.  După mai multe dezbateri şi luări de cuvânt, proiectul a fost aprobat în prima lectură cu votul a 53 de deputaţi din Alianţă. Fracţiunea PCRM a lipsit din sală.

Potrivit ministrului Justiţiei, Strategia prevede o reformă drastică în domeniu, iar unul din obiectivele principale ale acesteia este promovarea principiului tolertanţei zero faţă de orice act de corupţie. Pentru implementarea reformei va fi necesară modificarea unor prevederi din Constituţie. Un exemplu în acest sens ar fi  schimbarea mecanismului de numire a Procurorului General, ce nu poate fi înfăptuită fără a revizui şi articolul respectiv din Legea Supremă.

"Din păcate, modificarea Constituţiei nu depinde exclusiv de Ministerul Justiţiei. De aceea, principalele schimbări în domeniul Justiţiei sunt incluse pentru anii 3, 4 şi 5 ai strategiei", a precizat Oleg Efrim.

Totodată, în procesul de reformare a sistemului, Guvernul mizează mult pe sprijinul partenerilor de dezvoltare externi, în special la capitolul sprijin financiar, dar şi recomandări din partea experţilor.

"Cât de bune nu sunt legile, dacă ele nu se aplică şi nu se întâmplă nimic după această neaplicare, nu putem să vorbim despre Justiţie. Avem o groază, un număr mare de oameni oneşti care îşi fac datoria. Pentru cei care deja sunt în sistem, este prevăzută includerea criteriilor de evaluare a performanţelor, dar nu a celor teoretice, pe care le trecem încă de pe băncile facultăţi", a menţionat acesta.

Cele mai multe întrebări din partea deputaţilor s-au referit la gradul înalt de corupţie în sistemul judiciar. Deşi aleşii poporului au ajuns la concluzia că Strategia este, în mare parte una bună, ei şi-au exprimat îndoiala că în 5 ani se va reuşi soluţionarea problemelor din domeniu şi redarea încredereii cetăţenilor în justiţie.

În acest sens, Oleg Efrim a declarat că rezultatele vor fi resimţite în societate chiar după primul an al implementării, specificând "reducerea căilor de atac pentru anumite categorii de cauze, reducerea costurilor în justiţie pentru cetăţenii de rând etc".

El a enumerat cei mai importanţi paşi în vederea eliminării corupţiei din activitatea angajaţilor în sistem. "Primul este crearea condiţiilor adecvate de muncă pentru toţi, cu o salarizare corespunzătoare. Alţi paşi ar fi includerea şi aplicarea pe larg a metodelor de prevenire a corupţiei, transparenţa în procesele de numire, de promovare în carieră, răspunderea disciplinară şi penală, excluderea imunităţii pentru actele de corupţie. Dacă a comis un act de corupţie, trebuie să se prevadă şi privarea de libertate", a punctat ministrul.

Acesta a sublinit, însă, că este împotriva practicii de epurare a oamenilor din sistem: "Nu pot să admit că vom da afară 90% din judecători fără a avea un răspuns clar şi argumente împotriva lor. Totuşi, oamenii care trebuie să plece vor pleca".

Întrebat când va fi elaborat mecanismul de tragere la răpundere a judecătorilor corupţi, ministrul Justiţiei a spus că acesta există deja, problema este, însă, că nu se respectă.

Discuţii în contradictoriu a provocat şi prevederea potrivit căreia, vor fi interceptate convorbirile telefonice ale magistraţilor. "Din ce moment veţi aprecia că telefonul unui magistrat trebuie interceptat? Dacă eu ca deputat, îl sun pe un prieten judecător şi îl invit la o baie?", s-a interesat deputatul PL Gheorghe Brega.

"Un magistrat care-şi permite să iasă la baie cu un deputat trebuie imediat demis. La fel ca şi cei care ies la restaurante cu politicieni. Telefoanele trebuie ascultate în permanenţă, deoarece cred că în general un deputat nu trebuie să dea telefoane unui judecător", a spus, în replică, Efrim.

Reforma în domeniul Justiţiei prevede şi faptul că fiecare judecător va avea posibilitatea de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea unor legi şi hotărâri. Un capitol aparte din strategie este dedicat drepturilor omului, care include şi drepturile minorilor în procesul de judecată şi condiţiile de detenţie a acestora.