Creştinii ortodocşi de stil vechi îl sărbătoresc, astăzi, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Acesta este considerat ocrotitorul soldaţilor, agricultorilor, dar şi al păstorilor. Potrivit Întreprinderii de Stat "Registru", aproape 56 de mii de moldoveni îşi serbează onomastica. 

Potrivit legendei, Sfântul Gheorghe s-a născut într-o familie creştină. S-a înrolat în armata romană şi s-a evidenţiat prin fapte de vitejie, dar şi prin săvârşirea mai multor minuni. A fost remarcat de către împăratul Diocleţian, care l-a avansat în ierarhia militară. După ce au fost declanşate represiunile împotriva creştinilor, Sfântul Gheorghe şi-a împărţit averea la săraci, a venit în faţa lui Diocleţian şi s-a declarat adept al lui Hristos. Chinurile groaznice nu l-au putut convinge să renunţe.

La ordinul împăratului, el a fost decapitat. Executarea a avut loc pe 6 mai, în anul 303. Legenda mai spune că una dintre nenumăratele minuni, săvârşite de Sfântul Gheorghe, este uciderea balaurului care mânca oameni.

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa acestei zile, la uşile caselor şi grajdurilor se pun ramuri verzi. Astfel, se crede că oamenii şi animalele vor fi protejate de forţele rele. De Sfântul Gheorghe, au loc o serie de obiceiuri ce marchează începutul anului pastoral. Este vorba despre alegerea ciobanilor, a locului unde se va face stâna, pregătirea oilor pentru primul muls, prepararea primului caş.

De această zi sunt legate şi unele superstiţii. Dacă în dimineaţa zilei va fi rouă sau ceaţă densă, anul va fi bogat. Un semn bun este şi ploaia. Se mai spune că acel care doarme în această zi, va lua somnul mieilor şi tot anul va fi somnoros.

De Sfântul Gheorghe, mai multe biserici din ţară îşi sărbătoresc hramul, iar peste 55 de mii de moldoveni - ziua numelui. Potrivit registru.md, 45 de mii de bărbaţi poartă numele Gheorghe, alţi 10 mii se numesc Gheorghi, iar peste 400 de femei au fost botezate Gheorghina.