Vladimir Voronin a exercitat două mandate consecutive de preşedinte al Republicii Moldova. Constituția țării spune că nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte decît pentru cel mult două mandate consecutive.

Pentru prima dată, Vladimir Voronin a devenit preşedinte al Republicii Moldova pe 4 aprilie 2001. El a fost ales de Parlament cu voturile a 71 de deputaţi comunişti.

Cel de-al doilea mandat, Voronin l-a obţinut pe 4 aprilie 2005, când pentru liderul comuniştilor au votat nu doar membrii partidului său, ci şi deputaţii din PPCD, PDM şi PSL. Voronin a obţinut atunci 75 de voturi, contra unuia singur, pe care l-a luat contracandidatul său, academicianul Gheorghe Duca.

Anul trecut, pe 9 aprilie 2009, liderului comuniştilor i-a expirat şi cel de-al doilea mandat de şef al statului. După alegerile parlamentare din 5 aprilie, comuniştii au obţinut 60 de fotolii de deputaţi, din cele 101, în aşa fel încât nu le-a ajuns doar un vot pentru a o propulsa pe Zinaida Greceanîi, fost premier, în funcţia de preşedinte.

Parlamentul a fost dizolvat şi anunţate alegeri anticipate. Drept urmare, fosta opoziţie a preluat puterea de la Chişinău. PD, PLDM, PL şi AMN au format o coaliţie de guvernare. Nici Alianţa pentru Integrare Europeană nu a reuşit însă să-i convingă, pe 7 decembrie 2009, pe comunişti să accepte candidatura lui Marian Lupu, unul din liderii coaliţiei, la funcţia de şef al statului.

Interimatul acesteia este deţinut, de aproape un an, de preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu.