Moldovenii care muncesc peste hotare riscă să primească pensii mici la bătrâneţe. Asta pentru că majoritatea dintre ei nu încheie contracte de asigurare socială cu patronii. În 2010, puţin peste o mie de moldoveni au semnat contracte individuale cu Casa Naţională de Asigurări Sociale. În acelaşi timp doar 6 la sută dintre cei care muncesc peste hotare contribuie la fondurile de pensii în ţările-gazdă. Potrivit Băncii Mondiale peste hotarele ţării muncesc aproape 800 mii de moldoveni.

Cei mai afectaţi vor fi tinerii. Asta pentru că, în lipsa unui contract de asigurare socială, ei riscă să primească, la întoarcerea în ţară, o pensie minimă de aproape 600 de lei şi o alocaţie de aproape 90 de lei.

"Migranţii reveniţi la bătrîneţe va fi un contingent numeros care va avea probleme cu stagiul de cotizare realizat în Moldova, fără îndoială vor deveni o povară pentru fondul de asigurări sociale. Vor deveni o categorie vulnerabilă cu alte categorii defavorizate", a spus expertul IDIS "Viitorul" Vasile Cantarji.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, aproape 33 la sută dintre moldovenii plecaţi peste hotare au vârste cuprinse între 23 şi 34 de ani. Puţin peste 22 la sută au între 15 şi 24 de ani, şi tot atât au până la 44 de ani. În acelaşi timp, doar 4% dintre migranţii moldoveni au peste 55 de ani şi niciunul dintre aceştia nu are mai mult de 65 de ani.

Datele Băncii Mondiale arată că cei mai mulţi dintre migranţii moldoveni se află în Rusia şi Ucraina. Instituţia estimează că volumul transferurilor în Moldova va fi anul acesta de peste un miliard şi jumătate de dolari.