Referendumul constituţional din 5 septembrie împarte spectrul politic din Moldova în touă tabere. Divizarea care s-a produs cu această ocazie coincide, de cele mai deseori, cu poziţia lor doctrinară pe axa stanga-dreapta. Formaţiunile orientate spre dreapta pledează pentru organizarea referendumului şi alegerea preşedintelui ţării prin vot universal, iar cele orientate spre stânga se pronunţă împotriva modificării Constituţiei. Există însă şi excepţii.

Partidele de centru şi de dreapta, cum ar fi PDM, PL, PLDM, dar şi AMN, sunt cele care au iniţiat organizarea referendumului. Excepţie, pe segmentul de dreapta, face PPCD-ul, care se arată încă indecis.

Liderii creştin-democraţilor au lăsat, totuşi, la discreţia simpatizanţilor săi să decidă dacă vor să participe sau nu la acest referendum.

De cealaltă parte, partidele de stânga militează hotărât împotriva plebescitului, iar cele care s-au înregistrat deja la Comisia Electorală Centrală, au anunţat că îşi vor îndemna alegătorii să boicoteze referendumul.

Şi Partidul Social-Democrat, care încă nu s-a înregistrat la CEC, a anunţat că va boicota plebiscitul. În Moldova sunt 32 de partide şi mişcări social-politice. În campania pentru referendumul de pe 5 septembrie, CEC a înregistrat deocamdată 13 formaţiuni.