Astăzi se împlinesc 71 de ani de la anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Data de 28 iunie 1940, când România a cedat URSS Basarabia şi Bucovina de Nord, este definită astăzi de unii istorici drept începutul ocupaţiei sovietice şi a procesului de genocid al populaţiei băştinaşe.

Ultimatumul care a stat la baza acestei decizii a devenit posibil datorită pactului semnat pe 23 august 1939 de ministrul sovietic de Externe, Veaceslav Molotov, şi cel al Germaniei naziste, Joachim von Ribbentrop. Acest document cuprindea şi un protocol adiţional secret, prin intermediul căruia Germania şi URSS îşi împărţeau sferele de influenţă în Europa de Est.

Pe 26 iunie 1940, URSS a adresat României un ultimatum, prin care cerea înapoierea Basarabiei şi cedarea părţii de nord a Bucovinei. Pe 28 iunie, guvernul român a acceptat dictatul. Sovieticii au fixat finalul retragerii trupelor române din Basarabia pentru 3 iulie. Dacă nu respecta acest termen, România era ameninţată cu război.

În acelaşi timp, unii istorici susţin că guvernul român a evitat să lupte cu Uniunea Sovietică şi a cedat părţi ale teritoriului naţional fără a se trage un singur foc de armă. Pe 29 iunie, tancurile sovietice au ocupat Ţinutul Herţa, Basarabia şi nordul Bucovinei. O parte din aceste teritorii au fost încorporate Ucrainei, iar pe alta a fost înfiinţată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. După ocupaţie, mii de românii, dar şi băştinaşi de alte etnii, au fost arestaţi sau împuscaţi, torturaţi, deportaţi în Siberia, supuşi foametei provocată de sovietici. Între anii 1940 şi 1950, conform recensămintelor oficiale, populaţia românească s-a redus cu o treime.

Pe 28 iunie 2010, prin decretul fostul preşedinte interimar Mihai Ghimpu ziua 28 iunie 1940 a fost declarată "Zi a ocupaţiei sovietice".