Primarii şi preşedinţii de raioane ar putea, pe viitor, să sesizeze Curtea Constituţională. Un proiect de lege în acest sens a fost propus de Comisia specială pentru descentralizare. În timp ce primarii sunt sceptici faţă de această iniţiativă, autorii susţin că astfel ar putea fi consolidate autorităţile locale.

Membrii Comisiei pentru descentralizare afirmă că acest drept al autorităţilor locale este prevăzut şi de tratatele internaţionale la care ţara noastră este parte.

"Când Parlamentul sau Guvernul deleagă o funcţie, o competenţă autorităţilor locale, dar nu asigură financiar, autorităţile locale nu pot să se apere astăzi. Având dreptul să sesizeze Curtea Constituţională, ei o vor face şi Curtea le va da dreptate", a explicat Iurie Ţap, preşedintele Comisiei de descentralizare.

Magistraţii Curţii Constituţionale sunt gata să-şi extindă aria de competenţă.

"Este o idee interesantă, nu este o premieră pentru R. Moldova, de altfel, de asemenea drept deja dispune şi Autonomia Găgăuză, dreptul de a sesiza CC în probleme care ţin de statutul Autonomiei", a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase.

Unii primari cred că această modificare în legislaţie este inutilă. Alţii spun că, până a ajunge să depună o sesizare la Curtea Constituţională ar avea nevoie de un jurist în cadrul primăriei.

"Este bine când un primar are cunoştinţe juridice, dar mă uit după componenţa primarilor din raion, că foarte mulţi, majoritatea nu dispun de cunoştinţe juridice. Un specialist în domeniul jurisprudenţei în Primărie este neapărat obligatoriu", a opinat Vasile Carteră, primarul satului Siret.

"La noi în republică sunt peste 900 de unităţi teritoriale. Închipuiţi-vă dacă fiecare ar veni cu adresarea lui câţi oameni ar trebui să fie angajaţi la Curtea Constituţională pentru a examina numai cererile. Nu este de nivelul nostru, este de nivelul Guvernului şi al Parlamentului", a menţionat Iurie Onofriiciuc, primar de Vadul lui Vodă.

În prezent, dreptul de a depune o sesizare la Curtea Constituţională îl are şeful statului, Guvernul, ministerul Justiţei, deputaţii, avocaţii parlamentari, Procurorul General, Curtea Supremă de Justiţie, Judecătoriile Economice, dar şi Adunarea Populară a Găgăuziei.