Nicolae Timofti ar putea fi cel de-al patrulea preşedinte al Republicii Moldova. Asta dacă va fi ales astăzi de către Parlament. În cei 20 de ani de independenţă, ţara noastră a avut trei preşedinţi aleşi - doi desemnaţi de către popor şi unul votat de către deputaţi. Din septembrie 2009 şi până în prezent, Moldova a avut doi preşedinţi interimari.

Primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a deţinut mandatul în perioada 1991 - 1996. Snegur a susţinut proclamarea Independenţei pe 27 august 1991 şi s-a opus referendumului unional privind păstrarea URSS. Pe durata mandatului său, au început reformele, inclusiv privatizarea proprietăţii de stat.

Preşedinţia lui Snegur a fost marcată şi de conflictul armat de pe Nistru, adoptarea Constituţiei şi acordarea statutului de autonomie Găgăuziei. În 1996, Snegur a fost succedat de către Petru Lucinschi. El a continuat reformele începute de predecesorul său în domeniul privatizării proprietăţilor de stat.

Patru ani mai târziu, cârma ţării este preluată de către comunistul Vladimir Voronin, singurul care a deţinut două mandate consecutive. Deşi a venit la putere cu lozinca aderării la Uniunea Rusia-Belarus, în mai puţin de doi ani, a anunţat cursul de integrare europeană. Politica lui Voronin a dus, în anumite perioade, la răcirea relaţiilor cu România, iar uneori şi cu Rusia.

După încercările eşuate de alegere a preşedintelui, în septembrie 2009, interimatul funcţiei de şef al statului este preluat de către liberalul Mihai Ghimpu. El s-a remarcat prin refuzul de a participa la Parada de 9 mai, organizată la Moscova, dar şi prin decretarea zilei de 28 iunie drept Zi a ocupaţiei sovietice. După alegerile anticipate din noiembrie 2010, interimatul funcţiei este asigurat de către preşedintele Parlamentului, democratul Marian Lupu.