Funcţionarii Parlamentului salută iniţiativa liberalilor, prin care cer ca autorităţile să răspundă la petiţiile cetăţenilor doar în limba de stat, şi nu în limba în care au fost scrise. În opinia funcţionarilor, acest lucru i-ar ajuta să facă mai uşor faţă volumului mare de muncă. De cealaltă parte, unii petiţionari, vorbitori de rusă, îşi exprimă dezacordul. 

Autorii iniţiativei, Valeriu Munteanu şi Ion Hadârcă, spun că funcţionarii de stat primesc, de obicei, petiţii scrise în limba rusă. Şi pentru că nu toţi o cunosc, suferă calitatea răspunsului.

"Corpul de funcţionari publici a întinerit considerabil, tinerii noştri scriu mai degrabă în limba engleză decât în limba rusă. I se va răspunde în limba română, iar acesta îşi va traduce documentul dacă are nevoie", consideră liberalul Valeriu Munteanu.

Anul trecut, la Parlament au fost înregistrate aproape 4.000 de petiţii. Dintre acestea mai mult de o treime au fost scrise rusă sau alte limbi. Cei cinci funcţionari care trebuie să răspundă la petiţii spun că abia de reuşesc să facă faţă.

"Dacă va intra în vigoare această lege, probabil că le va fi mult mai uşor. Dacă va trebui să scriem într-o singură limbă", spune şefa Secţiei petiţii şi audienţe, Maria Chetroi. 

Cu toate acestea, potrivit iniţiativei PL, vor primi răspuns în limba rusă sau găgăuză doar persoanele din localităţile populate preponderent de reprezenţi ai minorităţilor etnice. Petiţionarii, vorbitori de limbă rusă, se plâng că le sunt încălcate drepturile.

"Da, răspunsul trebuie să fie dat în limba de stat, aşa cum cere Constituţia. Dar, având în vedere că există Legea 382 privind drepturile minorităţilor naţionale, răspunsul trebuie să fie dat în limba în care este scrisă. Şi asta va fi legal şi corect.

Pentru ca iniţiativa PL să devină lege, ea trebuie să treacă de votul final în Parlament.