Cum comentează Primăria, Ministerul Sănătăţii şi MAI faptul că au ajuns în topul corupţiei VIDEO
Corupţia înfloreşte în Moldova, în ciuda reformelor menite să distrugă acest flagel. Potrivit unui raport prezentat de Centrului Anticorupţie, cele mai afectate de corupţie sunt primăriile, urmate de Ministerului de Interne şi angajaţii din domeniul sănătăţii. Dacă în 2009 pe numele persoanelor cu funcţii de răspundere din aceste instituţii au fost deschise 29 de cauze penale, în 2010 şi 2011 numărul acestora a depăşit cifra de 40.
Totuşi, primăria Capitalei nu se consideră cea mai coruptă instituţie. Mai mult, reprezentanţii acesteia susţin că numărul mare de dosare intentate pe numele funcţionarilor din Primărie s-ar datora primarului Dorin Chirtoacă.
"În ultimul an, într-adevăr au fost câteva cazuri de corupţie cu luare şi dare de mită în proporţii deosebit de mari. Conducerea primăriei municipiului Chişinău este cea care este interesată cel mai mult în elucidarea acestor cauze. Ultimul raport al Barometrului de Opinie Publică indică faptul că primăriile se bucură de cea mai mare încredere în rândul cetăţenilor", a declarat şeful Serviciului de presă al Primăriei Chişinău, Vadim Brânzaniuc.
În schimb, ministrul Sănătăţii nu s-a arătat surprins.
"Nu zic că ar fi o surpriză. Toată societatea cunoaşte că există corupţie în medicină. Consider că în măsurile necesare pentru a stopa, a diminua acest proces, sunt incluse în programul de activitate a Ministerului Sănătăţii", a afirmat Andrei Usatâi.
Iar reprezentanţii Ministerului de Interne afirmă că atitudinea cetăţenilor faţă de poliţie este tendenţioasă.
"Cred că ministerul de Interne este cel mai monitorizat. De aceea cred că rezultatele studiului arată că poliţia a ieşit pe primul loc. Eu nu cred în aceste momente. Noi depunem eforturi foarte mari de a combate corupţia în cadrul MAI", a declarat viceministrul afacerilor interne, Iurie Cheptănaru.
Cea mai dificilă este însă lupta împotriva corupţiei în domeniul Justiţiei, afimă directorul Centrului Anticorupţie.
"Astăzi nu există cazuri când un cetăţean să spună că judecătorul "x" sau "y" mi-a cerut mită. Mitele se transmit prin intermediari, reprezentaţi în mare parte de avocaţi. Niciun avocat nu declară în momentul urmăririi penale că "da, într-adevăr, trebuia să dau aceşti bani judecătorului", fiindcă el ştie că mâine are de lucrat cu acest judecător şi nu poate să-l expună" spune directorul CCCEC, Viorel Chetraru.
Cu toatea aceastea, cazuri de corupţie au fost înregistrate şi în rândul angajaţilor Centrului Anticorupţie. Din 2011 până în prezent, şapte ofiţeri ai CCCEC au fost demişi, fiind suspectaţi de luare de mită şi protecţie a persoanelor reţinute.