Aproape în fiecare zi, cercetătorii britanici şi nu numai vin cu studii în care ne arată că ceea ce era nociv ieri, azi devine brusc benefic pentru sănătate. Asta nu înseamnă, de exemplu, că fumatul, băutura sau stresul sunt recomandate, însă există cercetări care arată că pe lângă toate relele cunoscute, aceste obiceiuri fac şi puţin, dar foarte puţin bine, potrivit Jurnalul.ro.

Fumatul...

Orice doctor îţi va zice că fumatul este cam cea mai bună metodă de a-ţi ruina sănătatea. Lăsând la o parte cancerul pulmonar şi bolile cardiace pe care le provoacă, însă, fumatul ajută la combaterea principalei epidemii care s-a abătut asupra emisferei vestice în ultimele decenii - obezitatea.

"Multe studii arată că fumătorii tind să fie mai slabi ca nefumătorii. Există două ipoteze. Una ar fi că anumite substanţe pe care ţigările le conţin ajută la arderea mai rapidă a caloriilor. Alta ar fi că fumatul taie apetitul pentru mâncare. Este posibil să fie o combinaţie între ambele cauze", spune Jodi Flaws, de la Universitatea Maryland, care a studiat problema. 

De asemenea, oamenii de ştiinţă au găsit indicii conform cărora fumatul poate ajuta, în anumite condiţii, la prevenirea demenţei. Multe demenţe se instalează atunci când anumiţi receptori chimici din creier dispar sau devin inactivi. Întâmplător, aceşti receptori sunt stimulaţi de nicotină. 

"Se pare că nicotina are un efect de prevenire a demenţei, însă problema este că celelalte substanţe din ţigară afectează cam toate celelalte organe", spune specialistul în demenţă Roger Bullock, de la Institutul Kingshill Research din Swindon. 

Cu alte cuvinte, dacă ai ajuns la vârsta senilităţii fără să fi făcut cancer pulmonar sau să fi dezvoltat probleme cardiace, a fuma nu este chiar cel mai rău lucru pe care l-ai putea face...

Băutura...

Ciroza sau eşecul social sunt deseori asociate cu băutura, însă alcoolul are şi părţile sale bune (pentru sănătate). Chiar şi spirtoasele, dacă sunt consumate moderat (21 de păhărele pe lună la bărbaţi şi 14 pe lună la femei) pot duce la reducerea riscului de afecţiuni coronariene, spune doctorul Gronbaek de la Institutul pentru Medicină Preventivă din Copenhaga.

Alte studii arată că alcoolul ajută şi în alte afecţiuni precum demenţa sau demineralizarea osoasă... Însă numai în cantităţi moderate.

Stresul...

Stresul este o reacţie care a ajutat mult oamenii, de-a lungul evoluţiei lor. Apare în momentul în care sistemul nervos eliberează cantităţi sporite de noradrenalină, substanţă care creşte ritmul cardiac şi ajută la descompunerea rapidă a ţesutului adipos, ceea ce ne umple de energie într-o perioadă foarte scurtă de timp.

"Acest lucru era ideal pentru strămoşii noştri, atunci când fugeau din calea unui mamut dezlănţuit", spune endocrinologul Ashley Grossman, de la spitalul St. Bartholomew din Londra.

"E aceeaşi reacţie pe care o are corpul nostru şi în ziua de azi, când cineva ţipă la noi, la birou. Din nefericire, în aceste situaţii nu prea mai poţi să o iei la fugă", adaugă acesta.

Există, însă, şi un beneficiu de care oamenii moderni se pot bucura. Atunci când situaţia stresantă persistă, creşte nivelul de cortizol din sânge. 

"Cortizolul te ajută să procesezi informaţia mai repede. Dacă te afli într-o situaţie stresantă, creierul va lucra mai repede şi mai bine", spune Grossman. Medicul avertizează, însă, că stresul este benefic, dacă este rar. "Stresul zilnic duce, literalmente, la arderea creierului", spune doctorul.

Radiaţiile telefonului mobil...

Desigur, nu s-a demonstrat încă 100% că radiaţiile telefoanelor mobile pot provoca tumori. Cum nu s-a demonstrat nici că radiaţiile respective sunt 100% inofensive. Până când Organizaţia Mondială a Sănătăţii va veni cu un răspuns satisfăcător, există studii consolatoare pentru cei care trăiesc cu telefonul lipit de ureche.

Cei expuşi radiaţiilor telefoanelor mobile sunt cu 4% mai rapizi atunci când sunt puşi să efectueze diferite sarcini mentale, se arată într-un studiu al Centrului de Oncologie din Bristol.

"Este ca şi cum creierul ar întineri", spune cercetătorul Alan Preece, de la Centru.

Acesta crede că rapiditatea crescută în rezolvarea problemelor este rezultatul încălzirii cortexului de la expunerea la radiaţii. În plus, studiile sale au arătat că nivelul de irigare cu sânge ale anumitor părţi ale creierului sporeşte atunci când este expus la radiaţiile telefonului mobil.

Uitatul prea mult la televizor...

Îndemnul care vine chiar de la televizor - "Pentru o viaţă sănătoasă faceţi mişcare cel puţin o oră pe zi" - merită să fie luat în seamă. Cei care îl ignoră, însă, preferând să petreacă ore întregi în faţa ecranului se pot consola cu studiul Universităţii Vandebild din Nashville.

Cercetătorii americani au descoperit că a sta nemişcat în faţa televizorului necesită cu 20% mai multă energie decât a sta pur şi simplu nemişcat. Privitul la televizor duce la arderea a 100 de kilocalorii pe oră, au mai descoperit cercetătorii.

Ascultatul muzicii asurzitoare...

Ascultatul muzicii cu volumul dat la maximum poate duce la pierderea parţială sau totală a auzului. Asta este partea rea. Partea bună este că vei fi un surd fericit.

"Muzica dată foarte tare duce la stimularea unei zone primitive a creierului, probabil o moştenire de la un strămoş îndepărtat", crede cercetătorul Neil Todd, de la Universitatea din Manchester.

Teoria acestuia este că, într-un trecut îndepărtat, ritualul de împerechere al strămoşilor noştri presupunea emiterea unor răcnete asurzitoare, pe tonalităţi joase.

Neil Todd a descoperit că notele joase, repetitive, ascultate la volum foarte mare stimulează aceleaşi zone ale creierului ca şi stimularea sexuală. De ce este acest lucru benefic?

"Te ajută să te eliberezi de stres, te face fericit, iar acest lucru nu poate decât să-ţi ajute sănătatea", spune Neil Todd.

Bătaia (boxul)...

A lua pumni în cap nu este chiar cea mai sănătoasă activitate pe care o poţi întreprinde. Dacă reuşeşti să faci box fără să iei pumni în cap, însă, vorbim de sănătate curată!

"Boxul este o activitate fizică excelentă pentru sistemul cardiovascular. Este un antrenament pentru întregul corp, fiind mult mai benefic pentru organism decât alergarea sau ciclismul", spune doctorul Robert Cantu, de la Institutul de Cercetare a Accidentelor Sportive din Carolina de Nord.

"Singurul dezavantaj sunt loviturile la cap. Cele mai nocive sunt loviturile care fac să se răsucească şi gâtul. Croşeele, în special, trebuie evitate", spune doctorul.