Istoria Partidului Democrat
Partidul Democrat, cu denumirea iniţială de Mişcarea social-politică „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” a fost creat în februarie 1997. Mişcarea a fost fondată din iniţiativa membrilor blocului „Pro Lucinschi”. Tot atunci, în funcţia de preşedinte al formaţiunii a fost ales Dumitru Diacov, deputat în Parlament, şi fost speaker al Legislativului.
Imediat după lansare, Mişcarea social-politică „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” devine una dintre principalele forţe politice din ţară. Ruptura avea să vină, însă, un an mai târziu, după ce Dumitru Diacov intră în divorţ politic cu Petru Lucinschi. În rezultat, mai mulţi membri părăsesc formaţiunea. Partidul îşi revine uşor după alegerile din 2001, când la PDM aderă grupuri conduse de Nicolae Andronic, Ion Păduraru şi Ion Mereuţă. În 2004, PDM revine în forţă şi împreună cu AMN şi PSL constituie blocul electoral „Moldova Democrată”. La scurt timp după alegeri, democraţii se despart de cele două componente pentru a-l vota pe Vladimir Voronin la funcţia de şef al statului. Un alt punct important îl constituie alegerile locale generale din 2007. Candidatul partidului la funcţia de primar al Capitalei Vlad Filat înregistrează un scor de peste 8 la sută. La scurt timp apar disensiuni între Diacov şi Filat. Ultimul pleacă şi îşi creează propriul partid. Pentru a se pregăti de alegerile din 2009, în 2008, Diacov merge la negocieri cu Partidul Social-Liberal. Chiar şi aşa, rezultatul parlamentarelor din 2009 este sub aşteptări. În acelaşi an, Marian Lupu aderă la Partidul democrat şi este ale preşedinte al formaţiunii. La anticipatele din 29 iulie, formaţiunea acumulează 12,54%, constituind împreună cu alte partide democratice "Alianţa pentru integrare europeană 1". Tot atunci, Marian Lupu devine candidatul AIE la funcţia de preşedinte al ţării, însă toate tentavivele de alegere eşuează. Pe ultima sută de metri a anticipatelor din 2010, pe lista electorală a PDM apare şi omul de afaceri Vlad Plahotniuc. În rezultatul alegerilor, democraţii obţin 15 mandate, ceea le permite să devină din nou parte a coaliţiei de guvernare 2.