Toată lumea ştie că stresul are un efect negativ asupra sănătăţii. Acest lucru nu este neapărat adevărat, susţin cercetătorii de la Universitatea Stanford, care au descoperit un important efect benefic pe care stresul îl poate avea asupra sistemului imunitar.

Corpul poate beneficia de un impuls binefăcător atunci când stresul activează sistemul de „luptă sau fugă”, au descoperit cercetătorii.

Legătura dintre stres şi sistemul imunitar are la bază modul în care hormonii de stres se mobilizează şi ajung la diferite organe, precum pielea, ce ar putea fi afectate în cazului unui atac. Această reacţie este importantă, deoarece celulele sistemului imunitar joacă un rol esenţial în vindecarea rănilor şi în uciderea bacteriilor infecţioase.

Firdaus Dharbar, coordonatorul studiului şi totodată profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale în cadrul Universităţii Stanford, a spus că rezultatele cercetării descriu un sistem extrem de eficient prin care corpul detectează pericolele şi se pregăteşte să se protejeze.

„Sistemul imunitar în sine nu poate şti că un leu tocmai se pregăteşte să alerge persoana în cauză, sau că aceasta este supusă unei operaţii. Dar creierul ştie. Creierul, prin eliberarea acestor hormoni de stres, pregăteşte sistemul imunitar pentru a gestiona aceste provocări”, a explicat specialistul.

Cercetătorii au studiat şobolani care au fost ţinuţi în condiţii de stres, prelevând probe de sânge de la aceştia de-a lungul a două ore pentru a observa prezenţa hormonilor de stres şi a agenţilor sistemului imunitar. Specialiştii au observat că trupurile şoarecilor eliberau 3 hormoni de stres importanţi – noradrenalina, epinefrina şi echivalentul cortizolului – în mai multe etape. Aceste cicluri ale hormonilor aveau ca efect transportarea celulelor imune din splină şi măduvă în sângele animalului şi, în cele din urmă, la piele.

Oamenii de ştiinţă spun că oamenii reacţionează într-un mod similar la stres. Dharbhar afirmă că stresul pe care oamenii îl au atunci când ştiu că urmează să fie supuşi unei intervenţii chirurgicale ar putea să aibă un efect benefic, ajutându-i să se vindece după operaţii.

Doctorii avertizează însă că stresul este bun doar în cantităţi moderate. Atunci când corpul este supus stresului pentru perioade îndelungate, săptămâni şi luni la rând, efectul va fi unul nociv. Numeroase afecţiuni, de la problemele de inimă până la maladiile gastrointestinale, sunt agravate de prezenţa stresului de lungă durată.

„Strămoşii noştri aveau nevoie de un sistem imun viguros, pentru a lupta împotriva microbilor care intrau în corp atunci când erau atacaţi de un animal sălbatic, o situaţie extrem de stresantă. Dar dacă stresul devine o situaţie zilnică şi se menţine pentru o lungă durată, atunci ne vom face şi nouă înşine rău, nu doar microbilor”, a explicat Dr. Redford Williams, directorul Behavioral Medicine Research Center din cadrul Universităţii Duke.