Filat a cerut investigarea utilizării banilor publici în construcţia tronsonului Cahul-Giurgiuleşti
Premierul Vlad Filat a cerut instituţiilor de drept investigarea cazului de delapidare a banilor publici în cazul construcţiei tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti. Filat a solicitat şi implicarea unor experţi străini în anchetarea acestui caz. Potrivit prim-ministrului, este clar că în acest caz au fost furaţi bani publici.
De asemenea, premierul a declarat că se va face o expertiză amănunţită asupra calităţii lucrărilor de construcţie a tronsonului de cale ferată. Iar dacă va fi nevoie, vor fi aduşi şi specialişti din străinătate.
"Eu o să am o solicitare către Procuratura Generală şi pentru CCCEC. Cred că o să revenim şi o să facem o examinare suplimentară, în cadrul dacă este cazul unui dosar nou cu atragerea a tot ce înseamnă expertiză. Dacă va fi necesar să atragem expertiză din afară, ca să fie obiectivă, o să găsim resurse ca să plătim această expertiză", a menţionat premierul.
Prim-ministrul a dat indicaţii ca investigaţiile să fie extinse şi asupra companiilor care au construit porţiunea de cale ferată, iar cei care au încălcat legea să fie traşi la răspundere.
Totodată, directorul Centrului Anticorupţie, Viorel Chetraru, a dat asigurări că, împreună cu Procuratura Generală, va forma un grup de lucru care se va ocupa de acest caz.
"În procedura PG şi a CCCEC sunt câteva dosare care vizează acest tronson de cale ferată. Pe aceste dosare merge urmărirea penală. Urmează ca acest grup de lcuru să stabilească care sunt capacităţile obiective a autorităţilor naţionale de a efectua o asemenea exertiză şi în caz de necesitate premierul a solicitat chiar atragerea speciliştilor din afară", a declarat directorul Centrului Anticorupţie, Viorel Chetraru.
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru spune că în procesul de construcţie a tronsonului s-au înregistrat pierderi, care au fost recuperate prin majorarea tarifului pentru transportul de marfă.
"Nu port răspundere pentru lucrările realizate de companiile de construcţii. Ce ţine de alunecările de teren, acestea puteau fi prevenite dacă lucrările de construcţie erau încheiate. După mai bine de doi ani de la plecarea mea, nimeni nu i-a împiedicat să continue lucrările de construcţie", a declarat fostul director al "Căile Ferate" ale Moldovei, Miron Găgăuz.
"Totul a fost un proiect politc de fapt. Nu a existat şi nu există nici astăzi un studiu de fezabilitate a acestui proiect. Pentru a acoperi pierderile suportate atunci domnul Găgăuz a mărit practic de 3 ori tariful la transportul de marfă", a spus ministrul Transportului, Anatol Şalaru.
Autorităţile comuniste au fost informate despre neregulile depistate în procesul de construcţie a tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti. Astfel, într-o sesizare a directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate din acea perioadă, Artur Reşetnicov, adresată în 2007 ministrului Transporturilor, Vasile Ursu, se spune că zona în care se desfăşoară lucrările este periculoasă pentru construcţia unei căi ferate.
Peste un an, Reşetnicov a trimis o altă scrisoare directorului întreprinderii Calea Ferată din Moldova, Miron Găgăuz. Acesta a fost informat de şeful SIS despre neregulile depistate în procesul de construcţie a tronsonului. În scrisoare se menţiona că terasamentul nu a fost consolidat potrivit normelor, iar nisipul folosit pentru lucrările de construcţie era extras ilegal. Mai mult, pe unele sectoare, lucrările se executau în lipsa autorizaţiei. Artur Reşetnicov nu a fost de găsit pentru a face comentarii în privinţa acestui subiect.
Pentru construcţia tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti s-au cheltuit aproximativ 500 de milioane de lei. Acum, autorităţile spun că au nevoie de încă 350 de milioane de lei pentru a repara calea ferată.