În majoritatea pieţelor şi magazinelor din ţară se vând mărfuri contrafăcute. În special îmbrăcăminte, încălţăminte, parfumuri. Sunt vândute sub denumirile unor mărci mondiale cunoscute – Chanel, Louis Vuitton, Gucci, Cristian Dior. Deşi în realitate sunt doar copii fabricate în Turcia, China sau Emiratele Arabe.

Şi dacă originalele costă mii de euro, copiile ajung să fie vândute la noi cu doar câteva sute de lei. Autorităţile ştiu despre acest lucru, dar spun că sunt neputiincioase în lupta cu fenomenul. Mai mult, uneori sunt nevoite să permită mărfurilor contrafăcute să intre în ţară şi chiar să fie puse în vânzare. De ce se întâmplă acest lucru? De ce ajungem să fim consumatori de mărfuri contrafăcute?

Zilnic, zeci de tiruri aduc mărfuri în Moldova. Multe vin din Turcia sau China. Câtă marfă este însă cu acte în regulă şi câtă este contrafăcută? Vameşii sunt scumpi la vorbă. Ca să vedem care sunt realităţile de la noi, am mers în câteva magazine şi pieţe din Capitală.

Există centre comerciale, care sunt aparent de lux. Atunci când intri, ai senzaţia că, în mare parte, ceea ce se vinde aici ar trebui să fie marfă originală.

E suficient să pui câteva întrebări şi vânzătorul îţi spune pe şleau că vinde marfă contrafăcută. Am mers într-un alt centru comercial. Se află chiar vis a vis de Ministerul Afacerilor Interne. Spre mirarea noastră, am găsut şi aici mărfuri contrafăcute. Iar în pieţe nici vorbă de regulă.

"Marfa nu este originală. Sunt mărfuri turceşti, dar nu sunt originale ca la noi în magazin", a spus o vânzătoare.

O parte din marfa contrafăcută este vândută chiar în stradă. Este vorba în special de parfumuri. "Avem Coco Chanel, la  preţ de 200 de lei.  Sunt din Turcia", a afirmat o altă vânzătoare.

Şi ca să fie mai credibili, unii vânzători sunt destul de ingenioşi atunci când vine vorba despre promovarea mărfii.

"E original. E adus din Franţa, sunt furate. Pe zi vindem şapte, opt, nouă bucăţi", a precizat o vânzătoare.

Aşa deci, toate mărfurile contrafăcute se vând la vedere. Comercianţii nici măcar nu se ascund. Iar autorităţile se fac că plouă. Cum se face că poliţia nu reuşeşte să stopeze acest fenomen?

"La toate centrele comerciale şi la toate pieţele din Republica Moldova se vând produse care sunt contrafăcute", a declarat un inspector de la Secţia combatere a delictelor informatice DIF, Alexandru Botnari.

Deci, poliţia recunoaşte că situaţia este gravă. Dar spune că e neputiincioasă în faţa fenomenului. Şi ne explică de ce. De exemplu, această marfă este reţinută.

Ce urmează? Când marfa este reţinută, poliţia sesizează titularii de drepturi de peste hotare, companiile care produc mărfuri originale sub aceste mărci. Şi dacă poliţia are norocul ca acestea să reacţioneze, să confirme că marfa este contrafăcută, atunci este confiscată. Dacă nu...

"Dacă titularul nu depune o plângere prealabilă, noi nu-l putem sancţiona pe persoană, nu putem examina materialul în continuare. Deci cazul se încetează. Marfa o returnăm înapoi persoanei de la care a fost ridicată", a explicat Botnari.

Deci, marfa contrafăcută ajunge din nou în vânzare. Şi nici la Vamă situaţia nu e mai bună.

"Am avut cazuri când am depistat mărfuri de larg consum care ştiam exact că sunt contrafăcute. Titularii de mărci erau peste hotare, i-am notificat şi ei au spus – păi, pentru noi nu este un lot aşa de important, pe noi nu ne afectează interesele noastre, nu vă supăraţi, dar noi nu vă putem ajuta cu nimic. Şi noi am vămuit marfa, că nu avem de ales", a punctat şeful de la Direcţia juridică, Serviciul Vamal, Adrian Morărescu.

Autorităţile spun că au mâinile legate. Oare chiar aşa să fie? Sau nu este voinţă şi interes ca să lupte cu fenomenul mărfurilor contrafăcute? Iată ce spun avocaţii în domeniul proprietăţii intelectuale.

"Ar fi o situaţie când îşi face lucrul său mai prost Vama, Serviciul Vamal şi Poliţia. Nu este voinţă pentru că este interes. Sau voinţa este într-o oarecare măsură stopată de persoanele care tutelează într-o anumită măsură secţiile care tutelează secţiile comerciale unde se comercializează produse contrafăcute. Le este convenabil pur şi simplu", a subliniat Dorian Chiroşca, avocat în domeniul proprietăţii intelectuale.

Dorian Chiroşca spune că din cauza lipsei voinţei situaţia pe piaţa din Moldova a ajuns să fie foarte gravă.

"Un parfum Chanel costă 150 de lei, deci incredibil, dar originalul costă în jur de 1000 de lei. Aveţi un risc enorm să vă îmbolnăviţi, să aveţi alergie cumpărând, astfel, de produse contrafăcute.  În piaţa noastră este într-adevăr mizerie, dacă e să ne referim la produsele de cosmetică, este mizerie totală, dacă e să ne referim la îmbrăcăminte de lux – este mizerie totală", a precizat avocatul.

Şi foşti angajaţi vamali vorbesc despre lipsa voinţei din partea autorităţilor pentru a stopa fenomenul.

"Atunci când vameşul încearcă să-şi facă treaba, îşi cunoaşte obligaţiunile de serviciu şi încearcă să-şi exercite conştiincios aceste obligaţiuni, dar are un salariu care nu acoperă nici jumătate din mita care i se propune la importul unui singur lot de îmbrăcăminte şi încălţăminte contrafăcută. Atunci credeţi-mă tentaţia este una foarte mare de a ceda ispitei şi de a lua aceste sume de bani şi de a nu pune mai multe întrebări", a spus Veaceslav Balacci un fost angajat vamal.

Veaceslav Balacci spune că, de fapt, mărfurile contrafăcute ajung în Moldova prin două căi. Sau sunt aduse din Odesa şi sunt introduse în Moldova prin contrabandă, sau sunt trecute în mod oficial prin vamă prin intermediul aşa numitelor firme de transport cargo.

"Mărfurile plecând din Turcia pleacă din stat cu două invoisuri perfectate. Unul care reflectă valoarea reală, altul care reflectă o valoare diminuată. La modul practic asta înseamnă declararea mărfurilor la o valoare diminuată pentru a obţine respectiv şi diminuarea drepturilor de import", a mai adăugat fostul angajat.

"Dacă e să vorbim despre firme cargo, noi recent am depistat portmonee Chanel.  Ingeniozitatea agenţilor economici este foaret diversă", a declarat Adrian Morărescu.

Pe de o parte, autorităţile nu sunt capabile să lupte cu fenomenul mărfurilor contrafăcute, pe de altă parte – nici nu vor să o facă. Poliţia spune că are prea puţini angajaţi pentru a face faţă volumului imens de mărfuri contrafăcute.

"Secţia noastră este formată din 7 angajaţi dintre care de facto, să spunem aşa, axaţi doar pe marcă, sunt vreo trei, patru persoane. Nu-i suficient. Fizic nu putem să facem faţă", a specificat Alexandru Botnari.

Mai mult, nici nu au condiţii ca să activeze. Chiar dacă se ajunge la situaţia când mărfurile sunt declarate contrafăcute şi sunt confiscate de către poliţie, în multe cazuri instanţa decide ca acestea să fie transmise statului pentru a fi vândute la burse.

"Dacă este hotărârea instanţei de judecată care acordă acest drept, deci pentru Inspectoratul Fiscal aceasta constituie o obligaţie. De a comercializa aceste bunuri. Nu există în legea cu privire la protecţia mărcii o normă care să prevadă că marfa contrafăcută se nimiceşte", a menţionat şefa Secţiei metodologie, administrării impozitelor şi taxelor locale FISC, Stela Guţu.

"Deci, cum ai da, mărfurile contrafăcute ajung din nou în vânzare. Cum rămâne atunci cu noi, consumatorii, când în faţă ne este pusă o varietate atât de largă de mărfuri contrafăcute? ", a întrebat inspectorul de la Secţia combatere a delictelor informatice DIF.

"Personal am cumpărat şi sunt foarte mulţumită. Chiar dacă este o geantă Louis Vuitton şi este vândută la piaţă cu 300 de lei, îmi convine pentru că atunci când merg în magazine, e aceeaşi calitate dar suma poate să fie dublă", a spus o cumpărătoare.

Majoritatea moldovenilor s-a deprins deja să fie consumatori de mărfuri contrafăcute. Fenomenul este o normalitate. O confirmă şi un sondaj unde se arată că doar 24% din consumatori se uită la marca sub care este comercializat produsul.

"Este simplu să spui că consumatorul nu ştie şi este responsabilitatea lui, este şi responsabilitatea noastră să-l informăm cât mai mult despre riscurile produselor contrafăcute. Sistemul de proprietate intelectuală în Moldova este unul foarte tânăr, abia de face 20 de ani. Nu ne comparăm cu ţările în care acest sistem funcţionează de 100 de ani", a consemnat directorul AGEPI, Liliana Bolocan.

Cert este că pentru a nu ajunge consumatori de mărfuri contrafăcute ar trebui să ţinem cont de câteva reguli simple.

Preţul mic pentru un brand renumit. Al doilea ar fi ambalajul prin care se comercializează. Dacă este o simplă peliculă de polietilenă care este transparentă, dă dovada faptului că este un produs La coste, Chanel sau Louis Vitton veritabil, indiferent de natura sa, e haină sau produs alimentar, nu se vinde într-un ambalaj simplu, banal", a precizat Alexandru Botnari.

Atât Serviciul Vamal, cât şi AGEPI susţin că în următorii ani situaţia se va îmbunătăţi. Vor fi create baze de date ce vor conţine informaţii despre toate mărcile şi vor fi prezentaţi indicii cum să fie deosebit originalul de copii. Mai mult, Vama vrea să automatizeze procesul de declarare a mărfurilor. Până acest lucru se va întâmpla însă...

"Este un dezastru pentru un agent economic care ar vrea să vină aici în Moldova, să încerce să facă o afacere", a conchis Dorian Chiroşca.

Potrivit Serviciului Vamal, de la începutul anului, au avut loc peste 40 de reţineri a produselor suspectate că ar fi contrafăcute. Poliţia susţine că în acest an a ridicat mărfuri falsificate în valoare de peste 45 de mii de lei, au întocmit 9 procese verbale şi au aplicat amenzi în valoare de 20 de mii de lei.