A doua rundă de audieri publice pe marginea proiectului privind introducerea votului uninominal are loc astăzi la Parlament. Printre subiectele propuse spre discuţie sunt criteriile de formare a circumscripțiilor, reprezentarea diasporei, a autonomiei Găgăuze, dar și a regiunii din stânga Nistrului. La discuţii participă deputaţi, lideri ai partidelor extraparlamentare, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic.

Mihai Catan: "Vreau să spun că ceea ce se propune astăzi la dezbaterile publice este un lucru destul de îndrăzneţ, care merită o deosebită apreciere, din unicul motiv că este nevoie totală de un nou mecanism electoral. Veniţi şi vedeţi ce vor oamenii! 98% vor asta: să vorbească cu deputatul. Astăzi, cei de la ţară, ştiu din listă maxim 11 persoane. Asociaţia primarilor din raionul Ialoveni, pe care o prezint eu, ca preşedinte, au semnat şi susţin unanim alegerile ununominale. Nu trebuie să ne temem, oameni buni! Se tem doar cei, care ştiu că nu au nicio şansă să ajungă în Parlament. Votarea în afara ţării. Nu ştiu dacă cei din afara ţării îşi bat aşa de tare capul, cum ne batem noi capul cum ei să voteze.În oricare lege s-a bătut în cineva. Tot timpul se găseşte că cineva este vinovat: sau CEC, sau Parlamentul, sau Guvernul. Numai nu cei care încalcă. Stimaţi autori ai proiectului, trebuie de gasit metode a atrage partea transnistreană în procesul respectiv. Ar fi bine ca să fie implicaţi în procesul politic, are se întâmplă la moment. Se face un lucru foarte bun: Dvs. aţi atras în discutii autorităţile locale. Referitor la diasporă, cine incurca la diasporă să candideze, sau cine le încurcă femeilor să candideze? Am avut ocazia să fiu in multe ţări, peste hotare, şi vreau să vă zic că în RM drepturile etniilor se respectă. Nu încurcă nimeni nimanui să candieze."

Sergiu Corobceanu: "Trebuie să stabilim clar care este modelul despre care vorbim. Pentru că am discutat despre uninominal, despre sistemul mixt. Pentru că riscăm să pierdem timpul şi să nu ne înţelegem. Trebuie să găsim noţiunea după care mergem, apoi să găsim soluţiiile necesare. Trebuie să identificăm problemele din societate, care ne fac să alegem un nou sistem electoral. Sau dacă avem o problemă la nivel de corupţie sau migraţie. Dar dacă avem o problemă de reprezentare, atunci accentul aici trebuie să fie. Este necesară o abordare complexă. Votul uninominal trebuie implementat inclusiv în cadrul alegerilor locale. Noi susţinem această iniţiativă, dar vrem să desfăşurăm un pic această temă. 

Cât ţine de circumscripţiile ce ţin de teritoriu. Dacă vorbim de reprezentare, atunci candidatul poate fi ales de consiliul raional. Avem nevoie de o decizie sau o clarităţi ca să ştim pe care direcţie să mergem. 

Atunci când vom discuta despre circumscripţii, să discutăm şi despre anumite responsabilităţi ale viitorului deputat. El trebuie să vină în Parlament doar după ce a discutat cu cei din teritoriu despre probleme. 

Cât ţine de diasporă, odată cu implementarea votului uninominal, cetăţenii de peste hotare au domiciliu în Republica Moldova şi ei votează în circumscripţia în care au domiciliu. Peste hotare nu vor fi deschide secţii de votare.  Da, este plecat temporar peste hotare, poate candida în acea circumscripţie, poate vota. Însă astfel vom micşora foarte multe riscuri şi foarte mult haos."

Victor Alexeev: "Criteriile de formare a circumscripţiilor trebuie să fie foarte simple, altfel riscă să cădem într-o capcană. Un partid nu poate să desemneze un candidat care nu este dintr-o circumscripţie unde sunt majoritatea ruşii sau ucraineni. Aceeaşi situaţie va fi şi în Găgăuzia. Referitor la constituirea acestor circumscripţii uninominale pe teritoriul Transnistriei. Nicidecum nu putem organiza un vot demogratic. Cunoaştem foarte bine mobilizarea Transnistriei când lor le este convenabil. Pentru diasporă, să avem doi reprezentanţi. Cred că va fi una echitabilă."

Vitalie Gămurari, expert în dreptul internaţional: "Neorganizarea alegerilor parlamentare în stânga Nistrului nu poate fi argumentată prin faptul că noi nu controlăm această zonă. Din punct de vedere al dreptului internaţional, acel teritoriu este parte componentă a Republicii Moldova. Avem nevoie de o notă informativă. Trebuie să avem negocieri pentru soluţionarea conflictului. Noi putem organiza acolo alegeri, putem crea circumscripţii, chiar şi în dreapta Nistrului. Vor sau nu să participe, inclusiv cei care se află peste hotare, nu trebuie să uităm că dreptul la vot este un drept şi nu o obligaţie."

Igor Boțan: "Mie îmi face o deosebotă plăcere să particip la aceste dezbateri. noi vedem cu toții că în loc să găsim răspunsuri la întrebări descoperm că apar noi și noi întrebări foarte complicate. Vreau să vă amintesc în acest context că viitoarele alegeri parlamentare se vor desfășura în condții noi în special pentru Transnistria."

Roman Chircă, economist: "În dicţionarul DEX, prima explicaţie pentru cuvântul "diasporă" este totalitatea comunităților evreiești dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de către Nabucodonosor II, regele Babilonului". Acesta este primul sens. Doi: Grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine. Eu aş avea câteva întrebări la domnul Sîrbu. Mi se pare destul de logică evoluţia relaţiilor cu acest regim separatist, pe care l-a avut Republica Moldova, când legal, fără a avea nevoie de a adopta o lege privind teritoriile ocupate sau separatiste, se dădea competenţă anumitului organ, care se afla pe teritoriul controlat de către autorităţile Republicii Moldova. În acest caz eu sunt adeptul sistemului de înregistrare. Este un sistem american, funcţional, din punctul meu de vedere, atunci când persoana doreşte să voteze, ea trebuie să se înregistreze, să depună un efort, să demonstreze că el este un cetăţean care vrea să participe la alegeri. Eu cred că, chiar şi în regiunea transnistreană pot fi formate circumscripţii, în care persoanele care au dorinţa de a se înregistra în calitate de votant, să vină să se înregistreze în Varniţa, în Criuleni, în alte regiuni. Tehnologia de vot electronic recent, din fericire, este dezvoltată. Ea nu este foarte costisitoare şi depinde foarte mult de voinţa politică statelor de a implementa un astfel de sistem.În prima etapă poate fi posibilitatea mixtă. În perspectivă, acest sistem ar duce la minim sau ar elimina orice cost legat de procedura de votare şi, în perspectivă, ar fi unicul sistem.Eu aş recomanda studierea posibilităţilor tehnice de existenţă a unei astfel de posibilităţi. Majoritatea cetăţenilor care se ocupă cu afaceri dispun de semnătura digitală. E o tehnologie deja învechită. Despre proiectul de vot uninominal: eu încă mă aflu într-o perioadă de acumulare de argumente şi din păcate, foarte multe ori văd persoane care promovează sau sunt împotriva votului uninominal. Eu aş vrea să văd o listă foarte clară de avantaje."

Anatolie Prohnițchi, președintele Partidului Verde Ecologist: "Noi am fost pentru votul uninominal ceva timp mai înainte și este bine că s-a ajuns la concluzia aceasta. Pentru că sistema actuală a eșuat și o simte toată populația Republicii Moldova, Vorbim mult despre diasporă sau gastarbaiteri cum dorim să îi numim. Poziția noastră este ca orice lege care este elaborată să fie și votată, să fie corectă și transparentă să nu fie legi după moment, noi ținem minte când s-a votat o lege, modalitatea de alegerea președintelui, când direct, când prin Parlament, apoi iarăși necesitatea, apoi cu pragul electoral, când 4, când 5, fiecare își gătea legea pentru formațiunea lui ori pentru majoritate, la toate mesele rotunde nouă ne place să spunem că: Experiența SUA, Marii Britanii, păi dacă în tările acestea se primește o lege , se primește bine și nu se schimbă mereu cum ne dorim noi, ce se referă la constituirea circumscripțiilor, Susțin antivorbitorii care au zis că noi suntem un stat Republica Moldova și trebuie create circumscripțiile după numărul de locuitori cu drept de vot indiferent de etniec ect. Republica Moldova gata! Referitor la organizarea și petrecerea alegerilor în stânga Nistrului, eu cred că partidele care au o tangență foarte mare cu Federația Rusă care au ocupat și administrează Transnistria și petrec elegeri cu toate partidele din Rusia si LDPR și tot ce dorești și recrutează și ostași din cadrul cetățenilor noștri eu cred că ar trebui să discute la nivelul de duma de stat si la nivel de președinte-Guvern, dacă Federația Rusă ar asigura petrecerea electoralei așa cum prevede cu agitații cu întâlniri cu alegătorii și o să vedem poziția statului respectiv. Noi știm relația ai venit la frontieră prezintă documentul și îndeplinește ce ți dau ei acolo și trece mai departe și raportează când, unde ai fost și ce ai făcut. Poate trebuie de creat cum a propus și domnul Gotea, că au posibilitatea, dacă o sa foie manifestat interesul partea aceea.Da desigur, diaspora trebuie să fie reprezentată, și diaspora trebuie să se conformeze normelor europene cum își dorește toată lumea. Noi la ziua de astăzi nu avem o evidență în Republica Moldova cu toate că avem primari, MAI, Ministerul Afacerilor Externe a Intergrării Europene și Ministerul Tehnologii Informaționale, este o problemă ca să identificăm câți votanți avem noi și unde sunt ei, eu cred că nu este o problemă pentru Republica Moldova cu un așa aparat puternic. Este posibilitate dar trebuie să fie și voința politică. Eu tot nu îmi imaginez cum ar fi putut create circumscripții electorale spre exemplu în Australia sau alte țări unde sunt cetățeni de ai noștri care la lucru acolo posibil că ar fi în Belgia, Italia, Marea Britanie. Noi suntem pentru o lege bine gândită ca ea să lucreze mult timp înainte".

Pavel Postică, preşedinte "Promo-LEX": Ce încurcă partidelor politice să includă în listele lor, cetăţeni din stânga Nistrului. Astfel îi vom implica şi pe ei. Privind constituirea secţiilor de votare în diasporă, MAEIE trebuie exclus din acest proces, şi doar CEC să fie responsabilă.

Violeta Agrici, reprezentant MAEIE: "Ştim că datele cu care operează statele sunt o statistică relativă. Misiunile diplomatice obţin informaţii incomplete, sunt datele cetăţenilor Republicii Moldova care au reşedinţa în acel stat. Însă datele despre migraţia ilegală nu le avem. Noi susţinem opinia CEC de a fi stabilite criterii de constituire a acestor circumscripţii pentru cetăţenii din diasporă. Nu se stabileşte numărul minim al cetăţenilor, câţi deputaţi vor fi aleşi.
Sunt cazuri când anumite state pot împiedica crearea circumscripţiilor electorale pe statul X.
Aplicarea sistemului de vot uninominal presupune crearea mecanismelor legale de interacţiune dintre deputatul ales şi circumscripţie. Avem nevoie de un act nou care să explice foarte clar cum vor funcţiona birourile unde un deputat sau altul vor veni în audienţă, cum deputaţii vor fi aleşi, la fel şi modul concret de prezenţă fizică."

Valeriu Ghileţchi, deputat neafiliat: "Formula folosită de domnul Sârbu mi se pare nepotrivită. Trebuie să punem cât mai puţin presiune politică pe CEC. Dacă ştim că dintr-o circumscripţie fac parte 30.000 de cetăţeni, ar fi bine să specificăm că această diferenţă nu trebuie să fie mai mică de 10 la sută. Mi se pare o marjă destul de mare. Dar ea trebuie precizată în lege. Pentru că altfel este un subiectivism foarte mare. 

Legat de problema Transnistriei. Trebuie să recunoaştem că avem un conflict îngheţat nesoluţionat. Până la soluţionarea defitivă, noi nu vom putea organiza alegeri pe teritoriul din stânga Nistrului. Astfel, noi am putea de facto să legiferăm un model federal. Găgăuzia are un statut special. Alte raioane nu au acest statut. Atunci când se formează aceste circumscripţii trebuie să avem alte principii. Trebuie să ne gândim la reprezentativitate în Parlament. Suntem un stat unitar. În formula pe care o propuneţi pentru diasporă e o mare dificultate. Deja s-a menţionat care vor fi graniţele acestor circumscripţii. Trebuie să stabilim aceste graniţe. Să nu uităm că dispora migrează. Din acest punct de vedere iarăşi avem o dificultate."

Mihai Godea, consilierul prim-ministrului: "Cât priveşte diaspora, este o problemă care trebuie rezolvată în acest sens pentru că circumscirpţiile în Republica Moldova se vor face inclusiv după criteriul teritorial-demografic. Cetăţenii plecaţi sunt lista electorilor şi în baza acestor liste se fac circumscripţii uninominale. Ideal ar fi ca toată lumea să se înscrie în listele electorale la misiunile diplomatice şi consulare, şi după care să fie extraşi de aici, din listele din ţară, ca să fie foarte clar câţi, totuşi, electori avem noi într-o circumscripţie în ţară şi cum procedăm în raport cu diaspora. Lucrurile trebuie gândite cu foarte mare grijă.  În ceea ce priveşte votul electronic, eu nu aş împărtăşi optimismul CEC. Pilotarea se poate face, dar dacă admitem că oferim tuturor cetăţenilor semnături electronice gratuit din partea statului, chestia asta costă. Să vedem dacă există suficiente fonduri pentru acest lucru. Este un mecanism dificil şi costisitor. Cu pilotarea probleme nu vor fi.O ultimă observaţie cu Transnistria. Eu nu as pleda să lasam în prevederile tranzitorii. Eu cred că alegerile trebuie organizate, indiferent de posibilele pericole şi ameninţări. Avem în jur de 10.000- 30.000 de alegători care votează tradiţional din localităţile din stânga Nistrului. Nu aş vedea nicio tragedie dacă un deputat de Dubăsari sau de Camenca ajunge deputat în baza circumscripţiei uninominale cu 2.000 sau 3.000 de voturi, exprimate în această circumscripţie, va fi o reprezentare mai mare, decât de loc, aşa cum avem la ora actuală. Este o asumare politică faţă de acest teritoriu. Trebuie să mai cântărim la acest capitol."

Eugeniu Ştirbu, fost preşedinte al CEC: "Ar fi clar şi bine ca toate acele reglementări să fie incluse în Codul Electoral şi să nu fie elaborate de CEC, pentru că toate cele care se atacă în judecată, toate sunt pierdute de Comisia Electorală Centrală. Totuşi ar trebui să fie stipulate în Codul Electoral. În ceea ce priveşte activitatea permanentă a circumscripţiilor uninominale, dacă le facem permanente, atunci câte persoane vor fi acolo? Eu consider că toţi membrii ar trebui să fie permanenţi, pentru că activitatea lor se măreşte dublu, ba chiar triplu. Ceea ce ţine de diasporă, eu nu îmi închipui graniţa unei circumscripţii electorale după hotare cum este analogic în Moldova. Care va fi? Numărul de votanţi, de persoane înscrise în liste. Ei sunt scrişi în registrul cetăţenilor, dar şi în lista prealabilă a CEC. Este o problemă. Poate practica internaţională ne arată că multe ţări s-au dezis de votul uninominal".

Victor Gurău, analist politic: "Reprezentarea în Parlamentul Republicii Moldova a Transnistriei este vital necesară. Chiar şi cu o mie sau două mii de voturi. Chiar şi cu exercitarea dreptului pe malul ăsta".

Iurie Ciocan, membru CEC:  "Voi deschide o mică paranteză, votul prin poșta clasică cu plicul presupune o procedură între 90 și 120 de zile cu înregistrarea candidaților în această perioadă, fixarea candidaților cu cel puțin numărul lor de candodați și ordinea în buletin pentru a tipări buletinile cu cel puțin 2 zile înaintea alegerilor. Aici putem dezvolta mult și lung. Și ca să reușească să plece plicurile și să vină în modul stabilit de lege.

Noi nu am luat în considerare acest instrument pentru că odată cel puțin m-am prezentat în comisia juridică în legislatura precedentă și unul din membrii Parlamentului atunci a făcut ochi așa puțini mai ascuțiți în direcția mea și m-a întrebat ia spune te rog cine este directorul la Poșta Moldovei?, și aici dezbaterile sau terminat.

Deci urmează politicienii să decidă ce dau cale în baza careea noi vom dezvolta sistemul dacă va fi nevoie. Astăzi noi avem o lege despre care a vorbit doamna președinte, de implementare a sistemelor informaționale. revin la partea tehnică, oportunitatea desigur că aparține politicienilor în cadrul mandatului dat de alegători. Noi ca și organ electoral trebuie să avem criterii clare, câte circumscripții facem în afara țării, câte birouri facem în afara țării, câte circumscripții facem pentru o unitate teritorial adiministativă ori alta, facem pentru Transnistria.

Facem și pentru alte situații, trebuie toate de prevăzut întrun fel ori altul. Trebuie să minimalizăm riscul expunerii politice a comisiei electorale centrale, cu cât mai clar și mai accesibil va fi scris în lege cu atât mai ușor ne va fi noua de implimentat pe de o parte dar pe de o alta parte practica altor țări arată că organele electorale vin doar cu partea metodologică dar decizia politică și-o asumă Parlamentul în baza proiectului elaborat de către comisia electrorală centrală.

Trebuie să ținem în considerație acest lucru poate da poate nu iarăși depinde de voința politică. S-a vorbit despre 6 luni pentru constituirea circumscripțiilor și 90 de zile ca termen de stabilitate înainte de ziua alegerilor, cred că e puțin 90 de zile din punctul meu de vedere ar putea fi extins acest termen până la jumătate de an dacă nu un. Chiar pornind de la recomandările comisiei de la Veneția vizavi de stabilitatea materiei electorale și previzibilitatea. 6 luni ar putea fi un termen optimal când circumscriipțiile se fixează și nu se mai mută, locallități, oameni. Ar fi bine să accepte asumarea acestei răspunderi cu circumscripțiile pentru că o hotărire a comisiei lectorale centrale este supusă unei multiple căi de atac și putem să ne trezim cu letigii care pot dura un an, o perioadă anumită de timp, Instanța de nivelul unu, Curtea de apel, Curtea Supremă, judecări, rejudecări, durata letigiilor ect.

Pe când o lege are o procedură de atac clar stabilită în lege prin intermediul Curții Instuționale, amputea obine mai multă stabilitate. Ce ține de practica internațională, ce ține de votarea peste hotare trebuie luată chiar aproape informația dată pentru că ea corespunde practicii internaționale și practicii internaționale și practicii curții de la Veneția practic în mai multe țări cu diaspora extinsă în afara țării au reguli de a nu organiza votare în afara țării ca principiu nu votează și nu se admite influențarea puterii politice din afara țării asemenea practică tot există, place sau nu place ea există, trebuie să o avem învedere, pe de o altă parte există și alte practici în momentul în care statu decide printr-o lege și zice: Noi vrem să oferim dreputul posibilității de a vota înafara țării pentru diaspora atunci fie că se merge pe o proporție pornind de la numărul cetățenilor fie că se stabilește o cotă.

Deci aceste principii ar trebui cumva văzute, fie ca va fi distribuită această competență CEC-ului ce nu este de dorit dar în baza unor anumite criterii fie că va fi asumată de Parlament, și una și alta ar corespunde normelor stabilite de comisia de la Veneția. Ce ține de votul electronic, avem în planul nostru strategic fixat un pilot, principalele nuanțe sunt legate de comisia identificarea cetățeanului la distanță și în planul nostru se prevede pilotarea acestui sistem cu un număr limitat de oameni ar fi mai bine numit simularea unor alegeri că ele nu vor duce după sine rezulatate juridice dar cețățeni care vor fi înzestrați în prealabil cu natură electronică oferită de către stat pentru ai putea identifica și sigur că noi vom căuta oameni din diferite colțuri ale lumii inclusiv și din interiorul Republicii Molodva pentru a vedea funcționalitatea acestui sistem. După 2018 sper că credibilitatea acestui sistem să crească și să poate benificia cetățenii de acest instrument"

Alina Russu, preşedintele CEC: "Reiterez poziţia CEC în calitate de autoritate independentă şi apolitică, noi ne vom expune în cadrul dezbaterilor doar vizavi de aspectele tehnico-organizatorice a ceea ce se propune. Mai mult ca atât, prin prisma cum cele care vor fi adoptate şi vor intra în vigoare după, vor fi aplicate de către autoritatea care are responsabilitate de a organiza şi a desfăşura alegerile. Revin la poziţia Comisiei Electorale Centrale vizavi de competenţa comisiei de a constitui circumscripţiile uninominale care se găseşte în proiectul dezbătut astăzi şi exprim poziţia colegilor, că noi considerăm că criteriile şi mecanismele de constituire ale acestor circumscripţii trebuie să fie foarte clar stabilite în lege. Şi să nu fie lăsată pe seama Comisiei Electorale Centrale, pentru că vizează inclusiv aspecte politice, aspecte pe care noi nu putem să le implicăm şi nu putem să venim cu deciziile CEC în acest sens. Dacă reiterăm criteriile care se regăsesc în proiectul dat, vedem că se vorbeşte doar de criteriul teritorial-demografic, ceea ce nu coincide cu criteriile care sunt aplicabile actualmente, pentru că circumscripţiile electorale se constituie pe baza criteriului de organizare administrativ-teritorială şi mai este un criteriu comulativ vizavi de numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale în fiecare secţie de votare la ultimele alegeri naţionale. Din proiectul înaintat ar reieşi că consistuirea circumscripţiilor în ţară ar depinde, în mare parte, de constituirea circumscripţiilor peste hotare. Dacă se mă refer la votul electronic, vreau să vă spun că CEC are un studiu de fezabilitate care, pe care noi l-am prezentat anul trecut. Noi ne-am propus să pilotăm acest proiect în anul 2018, în alegerile Parlamentare. Nu poţi implementa această modalitate alternativă la vot, până nu vezi care este credibilitatea faţă de această modalitate de a vota. Deci, nu cred că ar fi posibilă implementarea votului electronic pentru următorul scrutin parlamentar, însă ca pilot, el se regăseşte în planul strategic de activitate.Votul alternativ este reprezentat prin două categorii de voturi: votul prin corespondenţă şi votul electronic. CEC, am mers pe calea votului electronic.

Sergiu Sârbu: "CEC constituie 101 circumscripţii uninominale permanente. Circumscripţiile electorale uninominale se formează după principiul teritorial demografic, în una sau mai multe localităţi vecine, având la bază un număr egal de alegători în fiecare circumscripţie electorală. Baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor electorale constituie numărul de alegători inscrişi în listele electorale la ultimele alegeri. În cazul în care nr alegătorilor într-o localitate este mai mare decât media calculată pentru o circumscripţie electorală uninominală, în această localitate se formează mai multe circumscripţii uninominale. 

Pentru crearea circumscripţiilor uninominale peste hotarele ţării se va ţine cont de criteriile prevăzute la art. 29 alineatul 3. Se va ţine cont de datele fiecărei misiuni diplomatice din fiecare stat. Se va ţine cont de înregistrarea prealabilă, cu mult timp înainte de alegeri ca să vedem aproximativ numărul de alegători. În funcţie de numărul de secţii de votare, vom şti câte circumscripţii electorale uninominale avem nevoie peste hotare. Respectiv, CEC va constitui şi va menţioneze harta geografică a acestor circumscripţii electorale uninominale peste hotare. 

Proiectul prevede şi termenul de şase luni pentru constituirea circumscripţiei permanente. Termenul limită pentru care ar putea fi revizuit hotarul circumscripţiei este de 90 de zile înainte de scrutin. 

Lista circumscripţiei electorale uninominale se va publica în Monitorul Oficial. 

Ce ţine de regiunea din stânga Nistrului, nu am venit cu o tratare diferenţiază deoarece considerăm că regiunea transnistreană este o parte a Republicii Moldova. Criteriile de constituire a circumscripţiei vor fi aceleaşi ca şi pe restul teritoriului ţării.  Avem şi o clauză tranzitorie ce ţine de procesul electoral. La această etapă, organizarea alegerilor în regiunile din stânga Nistrului să fie organizate când vom putea organiza controlul electoral. La această etapă nu avem o soluţie prin care să putem asigura controlul".

Ian Lisnevschi: "Foarte mult s-a discutat despre sistemul electoral, toţi sunt de accord că sistemul politic din Republica Moldova are o problemă care a distanţat societatea de partidele policite, neîcredeerea în partide este de 90%. Uninominal este un sistem care are şi plusuri şi reguli. Dar când vorbim despre un sistem preferenţial trebuie să vedem. În Republica Moldova, din 44 de partide vor fi limitate până la 4.

Despre pluralism politic nici vorbă, de acceea uninominal este o solutie. Este complicat pentru că noi încercăm să completăm anumite. Fiecare cetăţean plecat poate să voteze în ambasadă, dar pentru un candidat unde este inregistrat. Ce ţine de Transnistria e posibil de acordat un număr par. Totuşi să ramânem la un sistem majoritar absolut, suntem într-o ţară unde partea geopolitică influenţează alegerile parlamentare. Trebuie să dăm posibilitatea cetăţenilor să se exprime. La final aş vrea să menţionez că nu suntem gata pentru un sistem complicat".

Andrian Candu: "În această săptămână vom dezbate subiecte mult mai specifice. Chestiuni care sunt caracteristice nu doar sistemului uninominal, ci şi unelor lacune din Legislaţie. Prima chestiune ţine de formarea circumscripţiilor, criteriile şi inclusiv ceea ce prevede recomandările Comisiei de la Veneţia şi reprezentarea în tot ceea ce înseamnă comunitatea cetăţenilor din Transnistria, Găguzia şi votul din diasporă."

PUBLIKA.MD aminteşte că procesul de colectare a semnăturilor în susținerea inițiativei de introducere a votului uninominal a demarat la începutul lunii martie. Până acum o săptămână, au fost colectate peste 530 de mii de semnături de la cetățenii care susțin introducerea votului uninominal. Cei care au semnat, speră că în Parlament nu vor mai ajunge oameni necunoscuţi cu angajamente faţă de partide, ci faţă de alegători.

Săptămâna trecută, în cadrul primei runde de audieri publice, la discuții au participat peste o sută de persoane, printre care membri ai Comisiei Electorale Centrale, ai Ministerului Justiției şi Curții Constituționale, dar şi reprezentanți ai societății civile, asociații etnice, partide extraparlamentare și primari.

Votul uninominal înseamnă alegerea directă a deputaţilor pentru Parlament. Cetăţenii vor avea de ales între mai mulţi candidaţi concreţi nu între mai multe liste de partid, aşa cum este acum.

Mai mult, aceștia vor putea revoca deputatul din funcție în cazul în care nu își onorează obligațiile. Sistemul de vot uninominal este folosit în cele mai vechi şi mai importante democraţii ale lumii, precum Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite ale Americii.