Un medicament utilizat pentru tratarea carcinomului pulmonar, altul decât cel cu celule mici, poate sta la baza unei noi terapii ţintite pentru miile de paciente diagnosticate cu cancer mamar, conform concluziilor unui studiu citat luni de Press Association.

Oamenii de ştiinţă din cadrul Institutului pentru Cercetarea Cancerului din Marea Britanie au descoperit că medicamentul crizotinib, folosit în prezent contra tumorilor pulmonare, poate distruge celulele canceroase care prezintă o anumită mutaţie genetică, scrie Agerpres.

În urma studiilor, ei au concluzionat că acesta poate ţinti carcinomul lobular invaziv ce prezintă mutaţia e-caderină pe baza unei abordări terapeutice cunoscută sub denumirea de letalitate sintetică.

Potrivit estimărilor, doar în Marea Britanie circa 7.150 de femei sunt diagnosticate anual cu tumori de sân care prezintă această mutaţie genetică. Însă, în ciuda prevalenţei crescute, nu există în prezent niciun tratament care ţinteşte în mod specific acest tip de celule canceroase despre care sunt cunoscute foarte puţine lucruri.

Oamenii de ştiinţă notează că în cazul celulelor normale, proteina e-caderină acţionează ca un liant, ajutându-le să se unească, însă mutaţiile la nivelul e-caderinei cauzează dezvoltarea celulelor canceroase şi diviziunea lor anormală.

Astfel de mutaţii se manifestă la peste 13% dintre cazurile de cancer de sân şi sunt observate la până la 90% dintre toate cazurile de carcinom lobular ce apar în zonele sânului asociate procesului de lactaţie.

Noua cercetare a fost publicată în jurnalul Cancer Discovery. A doua fază de experimente este în curs de desfăşurare, cercetătorii sperând că va conduce către realizarea celei de-a doua terapii medicamentoase ţintită ce utilizează letalitatea sintetică, după olapariv - primul inhibitor PARP aprobat pentru tratarea cancerului mamar, scrie digi24.ro. 

''Din ce am observat până acum, aceasta este cu siguranţă o abordare promiţătoare şi suntem foarte entuziaşti cu privire la posibilitatea aplicării concluziilor noastre ştiinţifice în cadrul testelor clinice'', a declarat Chris Lord, unul dintre autorii principali ai studiului şi profesor de genomică a bolii canceroase în cadrul centrului de cercetare Breast Cancer Now din Marea Britanie.

Delyth Morgan, director executiv la Breast Cancer Now, care a finanţat studiul, a declarat că în cazul în care această ''descoperire incitantă'' îşi dovedeşte eficacitatea în testele de laborator ar putea permite utilizarea unui medicament pentru cancerul pulmonar pentru realizarea primei terapii ţintite pentru miile de femei diagnosticate cu carcinom lobular.

''Anual, peste 7.000 de paciente sunt diagnosticate cu cancer de sân ce prezintă această mutaţie genetică, însă până în prezent am ştiut prea puţine despre cum poate fi ajustat tratamentul pentru a se ţinti aceste defecte. Terapiile hormonale pot fi incredibil de greu urmat pe termen lung şi, ţinând cont de rezistenţa - din păcate deseori manifestată în rândul acestor paciente - sperăm că această clasă de medicamente poate oferi opţiunea mult dorită de numeroase persoane'', a mai spus Morgan.