Legea Magnitsky, promovată de fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco a picat. După ce Comisia de la Veneția a criticat proiectul, noul ministru al Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a comunicat Curții că Republica Moldova renunță la proiect și că va propune altul. Astfel, la începutul lunii mai, ministrul Justiției a informat Comisia de la Veneția printr-o scrisoare, în care menționa că autoritățile statului au decis să urmărească o abordare diferită, sistemică, a deoligarhizării. Tot atunci a fost prezentat un plan alternativ ce conține măsuri de limitare a influenței economice și politice excesive în viața publică, adică deoligarhizare, elaborat de un grup de lucru interdepartamental. 

Decizia a fost salutată de către Comisia de la Veneția și a aprobat intenția autorităților de la Chișinău de a merge pe o abordare sistemică. Săptămâna trecută a existat și un schimb de opinii între membrii Comisiei și ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Potrivit Ministerului Justiției, în opinia finală privind limitarea influenței excesive economice și politice în sfera publică, Comisia de la Veneția ”a apreciat pozitiv că proiectul legii a fost revizuit de Republica Moldova, fiind înlocuit cu o abordare sistemică asupra deoligarhizării (față de abordarea personală din prima versiune a proiectului). Și în acest sens a fost elaborat un Plan de măsuri- cu acțiuni  detaliate, concentrate pe fortificarea instituțiilor existente de a preveni și de a curma tentativele și acțiunile de concentrare excesivă a influenței”.

În aceeași ordine de idei, reprezentanții Comisiei de la Veneția au recomandat țării noastre să consolideze lupta anticorupție la cel mai nivel înalt al puterii și a spălării banilor. Să înăsprească regulile de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale. De asemenea, a recomandat să intensifice transparența achizițiilor publice, independența și eficiența autorităților responsabile de reglementare și supraveghere. În același timp, a cerut să consolideze pluralismul media și a transparenței proprietarilor mass-media. 

”Prevenirea influenței netransparente, nejustificate a indivizilor asupra vieții politice, economice și publice este, cu siguranță, o prioritate pentru orice stat care pledează pentru un sistem democratic guvernat de statul de drept și care respectă drepturile omului. Această preocupare are o conotație specifică în statele Europei de Est, precum Republica Moldova, Ucraina și Georgia, unde influența așa-numiților „oligarhi” reprezintă o problemă majoră pentru construirea democrației”, a mai menționat Comisia de la Veneția în nota emisă în 13 iunie. 

Proiectul de lege la care făcea referire fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, prevedea introducerea în Republica Moldova a sancțiunilor împotriva persoanelor care intră sub sancțiuni în alte state, iar impunerea de sancțiuni numai la inițiativa Republicii Moldova. Legea ar fi oferit pârghi legale pentru autorități de a îngheța toate bunurile persoanelor care au căzut sub sancțiuni. Mai exact, nu ar fi puttu să vândă, să doneze sau să transfere aceste bunuri către alte persoane. Totodată, statul putea prelua gestiunea acestor bunuri și a bunurilor persoanelor asociate celor care au căzut sub sancțiuni. De asemenea, era interzisă furnizarea de servicii financiare persoanelor supuse sancțiunilor: deschiderea de conturi bancare pentru acestea, transferul de bani, emiterea de împrumuturi.