Accesarea reţelelor de socializare poate căpăta caracteristicile unui sindrom. Cât de uşor putem renunţa la ele
Cea mai populară reţea de socializare din lume, Facebook, a ajuns un element mult prea important al vieţii noastre. Toată lumea ştie când ai fost la un meci de fotbal. Şeful poate afla că în timpul concediului medical, ai fost în club cu prietenii. Mai mult de atât, prietenii de pe FB ştiu cu cine eşti într-o relaţie, dacă s-a produs o ruptură sau ce a apărut nou în viaţa ta.
Cercetătorii de la Universitatea din Chicago au ajuns la concluzia că este mai greu să renunţi la Facebook sau Twitter, decât la ţigări sau alcool. Somnul şi sexul sunt primele pe lista de dorinţe a utilizatorilor reţelelor sociale. Însă cel mai greu pentru ei ar fi să trăiască fără aceste reţele.
"Eu de obicei petrec foarte mult timp pe Facebook, uneori ne trezim dis de dimineaşă şi accesăm Facebook-ul. Îmi ia mult timp. Este o reţea de socializare utilă, îţi poţi promova blogul, site-ul personal, poţi fi într-un contact permanent cu prietenii tăi, colegii de servicu, îţi poţi găsi prietenii din copilărie şi foştii colegi de şcoală", spune bloggerul Alexandru Bordian.
"Facebook este o inveţie foarte originală şi utilă. O invenţie care a schimbat lumea. Înainte oamenii se adunau la bucătărie şi prin baruri, acum ei pot socializa şi prin intermediul Facebook-ului", a subliniat reporter Publika TV Dumitru Stoianov.
Reţeaua socială Facebook are acum peste un miliard de utilizatori înregistraţi. Twitter-ul are în jur de 500 de milioane de utilizatori. Cel puţin jumătate de miliard de like-uri şi 340 de milioane de tweet-uri. Ce reprezintă aceste cifre? Nişte performanţe de marketing sau, poate, nişte indicatori ce reflectă gravitatea unei boli? Cercetătorii ne avertizează – şederea pe reţelele sociale poate căpăta caracteristicile unui sindrom.
"Sunt conectat la această reţea de socializare timp de 24 de ore din 24. Cu ajutorul telefonului, dimineaţa când mă trezesc, în primul rând deschid Facebook-ul, seara când mă culc, tot cu Facebook-ul. Toată ziua sunt cu Facebook, oriunde m-aş duce, deoarece am internet la telefon şi mereu primesc mesaje. Uneori chiar lucrez prin intermediul Facebook-ului deoarece ţin legătura cu anumiţi clienţi", a menţionat bloggerul Corneliu Gandrabur.
Aşa deci, nu mai există persoane reale şi nici realitate. Există doar nickname-uri şi spaţiu virtual, fără bariere geografice sau de limbă. Pofta pentru discuţii pe Facebook este mai puternică decât dorinţa sexuală, este mai acută decât foamea. O viaţă întreagă se scurge în reţeaua socială.
"Noi pierdem foarte mult timp acolo şi uităm de cei apropiaţi. Sunt multe divorţuri cauzate de Facebook, sunt şi relaţii care se nasc pe Facebook. Pe Facebook apare flirtul dintre oameni şi astfel apar şi relaţiile acolo", a adăugat bloggerul Alexandru Bordian.
Atracţia oamenilor faţă de reţelele sociale are şi o explicaţie ştiinţifică. Fiecare "like" sporeşte cantitatea de dopamină, adică a hormonului plăcerii din sânge. Reducerea activităţii pe reţelele sociale duce la scăderea nivelului de dopamină şi în consecinţă, la o creştere a anxietăţii.
"Foarte mulţi, au aşa o boală. Nu ştiu dacă a intrat în cărţile de medicină, aşa un termen, facebook adicted. Sunt foarte mulţi tineri care au problema asta şi eu o am. Când am prea mult timp liber, îl pierd pe Facebook", a mai spus reporterul Publika TV Dumitru Stoianov.
Dependenţa de Internet, inclusiv de reţelele sociale, a fost deja inclusă pe lista tulburărilor psihice în China, Taiwan şi Coreea de Sud. Anul acesta a fost adăugată şi pe lista bolilor mintale din Statele Unite.
"O parte proastă este că mereu stai şi eşti tras să verifici, poate ai un like, poate ai un comentariu, poate cineva ţi-a scris ceva. Acum am obiceiul să stau chiar şi în instanţa de judecată cu telefonul să mă uit pe Facebook", a mai adăugat Corneliu Gandrabur.
Femeile sunt mai predispuse la dependenţa de reţelele sociale decât bărbaţii. Facebook-ul devine pentru ele mai des cauza unor depresii. Adevărul este că majoritatea utilizatorilor reţelelor sociale, publică pe propria pagină doar noutăţile pozitive din viaţa lor. Ca urmare, cei care citesc aceste ştiri au impresia că "prietenii" au o viaţă mult mai interesantă şi mai plină de evenimente decât a lor.
"Evident că Facebook-ul este o pistă, o cale de a fi mai aproape de prieteni, de rudele care sunt peste hotare. Fiecare dintre noi are persoane care se află în Franţa, Italia sau chiar Rusia. Astfel, suntem mai aproape de ei, pe de altă pare, este o formă de promovare a blogului sau a produsului tău pe care îl faci", spune Cristina Burlacu.
Ce se întâmplă timp de douăzeci de minute pe Facebook? Se distribuie un milion de link-uri. Se expediază 1.484.000 de invitaţii la evenimente. Sunt publicate 1.851.000 de actualizări de status. Se primesc 1.972.000 de cereri de "prietenie". Sunt trimise 2.716.000 de mesaje private. Se scriu 10.208.000 de comentarii. Se încarcă 2.716.000 de fotografii.
"O altă parte proastă a Facebook-ului este că cineva foarte uşor îţi poate copia fotografiile şi le poate folosi în diferite scopuri. Eu personal am trecut prin astfel de cazuri, mai puţin plăcute, şi mi-am dat seama că trebuie să fii atent la ceea ce postez, ce informaţii fac publice, şi ce caracter poartă. În caz contrar, te poţi trezi cu surprize neplăcute", a subliniat reporterul Publika TV Cristina Burlacu.
Două spitale importante din Marea Britanie au deja programe de "defacebookizare" a celor care vor să scape de această dependenţă. An de an, tot mai mulţi oameni, se adresează aici pentru aceste servicii. Tratamentul începe cu un program de "dezintoxicare", adică, cu alcătuirea unui orar al zilei ce va trebui urmat cu stricteţe.
"Uneori stăm cu orele pe Facebook, şi suntem tentaţi să pierdem timp nu doar pentru lucrurile care ne interesează, dar şi pentru cele care sunt pur şi simplu, aşa la nimereală", spune Cristina Burlacu.
"Eu am avut câteva tentative să renunţ la Facebook, dar nu ştiu de ce nu mi-a reuşit. Cred că voinţa a fost mică", a mărturisit bloggerul Alexandru Bordian.
"Constatând că este o pierdere de timp, am dezactivat profilul anul trecut. Dar, la insistenţa prietenilor am revenit. Am spus că revin doar cu un anumit scop, pentru a putea avea o anumită cheie, cu ajutorul aplicaţiilor Facebok. Am spus că nu voi comenta şi nu voi adăuga nimic. Nu am rezistat, însă, mai mult de o săptămână. Am devenit acelaşi spammer, poate chiar un spammer mai mare decât până acum", a conchis Corneliu Gandrabur.