Încă din cele mai vechi timpuri, feniculul s-a bucurat de o mare atenţie. Grecii antici l-au cunoscut iniţial sub numele de "marathon". Pentru că era răspândit în câmpul unde s-a dat una dintre cele mai cunoscute lupte antice, aceasta a fost ulterior numită batalia de la Marathon, după numele plantei. 

Pheidippides, cel care a alergat de la Marathon la Atena pentru a anunţa victoria grecilor împotriva perşilor, a fost recompensat cu fenicul.

De asemenea, legendele spun că Prometeu a furat focul zeilor si l-a adus pe pământ ascuns în tulpina unui fenicul, acest aliment find considerat simbolul cunoaşterii, al minţii şi al ştiinţelor.

Acest aliment a fost venerat de greci şi romani atât pentru proprietăţile sale medicale cât şi pentru aromele deosebite pe care le dădea mâncării. Astăzi este vedetă în bucătăria mediteraneană, italienii şi grecii neputându-se lipsi de parfumul şi gustul dulce al feniculului. De asemenea, este foarte apreciat în Maroc, Pakistan şi Portugalia.

Poate fi consumat în întregime, tupina, frunzele, bulbul, semniţele, toate sunt comestibile. Feniculul poate fi încorporat în orice preparat, crud sau gătit, datorită texturii crocante şi a gustului dulceag.

Frunzele şi tulpinile pot fi pregătite împreună cu bulbul pentru a realiza o garnitură sau pot fi folosite ca bază pentru supe. Puteţi amesteca feniculul tăiat cu alte legume, pentru a realiza o salată răcoritoare. Seminţele sale sunt adesea folosite ca şi condiment în unele reţete. Acestea pot fi stocate până la şase luni într-un recipient etanş în dulapul din bucătărie, scrie www.gustarte.ro.