Activitatea mai multor posturi de televiziune rusești ar putea fi sistată. Decizia UE
Uniunea Europeană intenționează să introducă sancțiuni împotriva posturilor de televiziune rusești care promovează agresiunea militară a Kremlinului în Ucraina. Într-un document, obținut de reputata publicație "POLITICO", ca urmare a acestor măsuri ar urma să fie suspendată activitatea posturilor "NTV"/"NTV Mir", "Rossiya 1", "REN TV" și "Pervyi Kanal".
Decizia ar putea fi luată la următoarea ședința a Consiliului European din 15-16 decembrie. Aceasta va completa sancțiunile aplicate de Statele Unite ale Americii și Marea Britanie încă în lunile mai-iunie. În același timp, autoritățile de la Chișinău nu întreprind nimic pentru a transpune în Moldova aceste decizii ale partenerilor strategici, mai ales în cazul televiziunii RTR Moldova care are beneficiar comun cu unele televiziuni vizate de deciziile autorităților americane și britanice. Pe de alta parte, guvernarea de la Chisinau a recurs la standarde duble și a anunțat cu mare fast transpunerea altor sancțiuni internaționale asupra televiziunilor autohtone care contribuie la dezvoltarea audiovizualului moldovenesc.
Ministrul Justiției a anunțat în cadrul unei conferințe de presă, dedicată anunțului privind includerea lui Vlad Plahotniuc și Ilan Șor în lista sancțiunilor impuse de Marea Britanie, că statul ar urma să-și pună oamenii săi la conducerea televiziunilor private, care, în opinia autorităților, aparțin sau au legătură cu oamenii vizați direct de lista de sancțiuni sau cu persoanele fizice și juridice afiliate acestora.
SERGIU LITVINENCO, ministru al Justiției: "În ceea ce privește persoanele juridice care vor avea legături cu persoanele incluse in lista de sancțiuni, acestea de asemenea vor putea fi vizate de anumite sancțiuni specifice care va trebuie în perspectivă să îngreuneze activitatea. Măsurile sancținatorii vor fi supuse și persoanele care nu au fost incluse nemijlocit în lista de sancțiuni, dar care au anumite legături directe sau indirecte cu persoanele incluse in lista sancțiunilor. Statul va putea prelua administrarea bunurilor incluse în lista sancțiunilor."
De asemenea, ministrul Justiției a explicat cum va putea fi luată decizia privind retragerea licențelor unor televiziuni, procedura fiind prevăzută în proiectul noii inițiative anunțat imediat după decizia Marii Britanii privind introducerea sancțiunilor.
SERGIU LITVINENCO, ministru al Justiției: "Posibilitate retragerii licenței și autorizațiilor companiilor care aparțin sau afiliate persoanelor incluse in lista de sancțiuni. Să luăm ca exemplu mass-media și televiziunile. Conform proiectului, de exemplu, Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor incluse în lista de sancțiuni. Consiliul Audiovizualului va fi obligat să retragă licența în cazul în care un post de televiziune promovează imaginea persoanei fizice sau juridice incluse în lista de sancțiuni".
Am încercat sa aflam când Moldova va transpune sancțiunile SUA, cele a Marii Britanii și cele care urmează să fie introduse de UE asupra televiziunilor rusești, însă ministrul Justiției ne-a răspuns într-un mesaj că se află la un eveniment, iar ulterior nu a revenit cu vreun răspuns.
Aceeași întrebare am adresat-o și vicepreședintelui Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului, Virgil Pîslariuc, care însa a schimbat accentele și a spus că Parlamentul interzice difuzarea în Moldova a programelor informative produse în Rusia, ceea nu are deloc vreo legătură cu procedura de transpunerea juridică a sancțiunilor.
VIRGIL PÎSLARIUC, vicepreședintele Comisiei Cultură și Mass-media: "S-au introdus restricții pentru contentul care este legat, mă rog, de știri, în cadrul combaterii acestei campanii de propagande război, mai ales. Sunt prevederi care sunt văzute în Cod. - Este suficient doar de a limita anumite programe sau, de exemplu, este RTR Moldova, fondată de aceasta compania rusească, în general să fie retrasă licență? - Aceasta noua "legea Magnitsky" care în sine va prevedea sancționarea activelor."
Amintim că încă în luna mai directorul RTR Moldova a recunoscut în cadrul unei anchete a Ziarului de Gardă că fondatorii și beneficiari finali ai postului de televiziune sunt două entități care aparțin statului rus și se află sub sancțiuni impuse din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. Este vorba despre VGTRK, companie de radio și televiziune a statului rus, considerată a fi unul dintre propagandiștii Kremlinului, dar și Sberbank. Evghenii Sergheev a mai declarat că nu știe deocamdată dacă activitatea televiziunii pe care o conduce la Chișinău va avea de suferit în condițiile actuale. Cele două entități rusești, care dețin controlul asupra RTR Moldova prin intermediul unui ONG, sunt vizate de sancțiuni impuse deja de Marea Britanie, SUA, Canada.
EVGHENII SERGHEEV,directorul RTR Moldova: "- În prezent, printre fondatori se numără compania rusă de stat de radio și televiziune (VGTRK) și Sberbank, din câte am înțeles. Fondatorii s-au schimbat des. VGTRK este o companie de stat. Sberbank este deținut parțial de stat, din câte știu. - Am văzut discuții să se aplice sancțiuni în contextul acestui război , asupra Sberbank. Asta credeți că va afecta activitatea postului aici, la nivel local? - Nu vă pot spune, pentru că vom afla când vor exista relații cu băncile noastre."
RTR Moldova și alte televiziuni din grupul televiziunilor rusești continuă să paraziteze pe seama programelor retransmise din Rusia și care sfidează legea, bunul simț si autoritatea Consiliului Audiovizualul, cu complicitatea instanțelor de judecată. In această toamnă, o parte dintre televiziunile rusești din Moldova, printre care și RTR Moldova, al carui beneficiar final este compania de stat de televiziune din Rusia VGTRK, au obținut în instanța de judecata suspendarea deciziei CA de a-i clasifica drept televiziuni naționale, ceea ce le permite sa difuzeze doar patru ore de programe locale in loc de opt. Mai grav este ca nici această cotă nu este respectată de aceste posturi.
Expertul în domeniul media Dumitru Țîra susține că nu-și poate explica lipsa de reacție a autorităților de la Chișinău.
DUMITRU ȚÎRA, expert în domeniul media: "Autoritățile de la Chișinău, având în vedere statut de candidat al Republicii Moldova, ar trebui să alinieze și să găsească soluții pentru implementarea lor. Avem aproape monopolul care se intenționează a fi creat pe piața, dar și experiența anilor precendeți care arată influența pe piața anume canalelor respective și a lipsei oricărei relevanțe educativă ori de cultură națională. elementele de propagandă și dezinformare."
Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, a menționat că toate posturile TV trebuie să respecte legislația în vigoare, iar sarcina autorităților este să monitorizeze acest lucru.
DINU PLÎNGĂU, președintele Platformei DA: "Nu trebuie interpretat acest proiect de "Lege Magnitsky" ca un proiect îndreptat neapărat împotriva cuiva, mai degrabă ca un mecanism ca siguranță pentru stat. Codul Audioviziualului trebuie respectat și sancțiunile aplicate celor care încalcă acest Cod."