După o lungă perioadă de restaurare, Muzeul Naţional de Artă şi-a deschis ieri uşile. Ceremonia de inaugurare a adunat personalităţi culturale şi politice de la noi şi din România.

O mândrie a ţării, aşa a fost caracterizat monumentul de arhitectură, care găzduieşte o colecţie de 39 de mii de opere de artă din secolul 15 şi până în prezent. 

Festivitatea a început cu un recital susţinut de un cvartet al Sălii cu Orgă.

Ghidaţi de directorul muzeului, Tudor Zbârnea, ministrul Culturii, Monica Babuc, premierul Pavel Filip şi ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, au făcut o excursie prin galeriile instituţiei.

"Vreau să aduc mulţimiri celor care au contribuit la renovarea acestui edificiu. În calitatea mea de ministru voi depune tot efortul ca să renovăm celelate edificii din acest complex", a spus prim-ministru Pavel Filip.

"Nu ştiu dacă poate să existe în viaţa unui ministru al Culturii momente mai fericite decât cel pe care îl trăiesc astăzi. Pentru că văd un vis împlinit. Un vis care nu îmi aparţine doar mie, ci unei multitudini de oameni", a spus Monica Babuc.

Spaţiul expoziţional are o suprafaţă de aproximativ 1.800 de metri pătraţi.

"Acest muzeu reprezintă de acum încolo o veritabilă carte de vizită a oraşului Chişinău. Ne dorim ca acest oraş să fie unul european", a spus Ambasadorul României în Republica Moldova, Danie Ioniţă.

La eveniment au fost prezenţi şi directori de muzee şi artişti din România.

Potrivit lor, edificiul restaurat va concura de la egal la egal cu monumentele din Europa.

"Sigur că putem să ne mândrim, toţi turiştii, toţi cunoscuţii, pe bună dreptate şi cu mândrie avem unde să-i aducem şi cu ce să ne lăudăm", a spus directorul Palatului Naţional "Nicolae Sulac", Andrei Locoman.

Chletuielile pentru restaurarea Muzeului Naţional de Artă, care a durat 13 ani, au fost acoperite din grantul de un milion de euro acordat de Guvernul României, iar autorităţile de la Chişinău au contribuit cu 21 de milioane de lei.

Edificiul, care iniţial a găzduit un gimnaziu de fete, a fost construit încă în 1901 de arhitectul Alexandru Bernardazzi, finanţările fiind acoperite de principesa Natalia Dadiani.